Conform Wawsome, accesibilitatea digitală este ignorată
Doar site-uri reprezintă subiectul principal al acestui articol. La un an de la data de 28 iunie 2025, când cerințele European Accessibility Act (EAA) au devenit obligatorii pentru o gamă largă de produse și servicii, accesibilitatea digitală rămâne o prioritate scăzută pentru majoritatea companiilor din România. O analiză realizată de Wawsome, o platformă europeană specializată în accesibilitate digitală, relevă că aproximativ 9 din 10 site-uri evaluate prezintă bariere semnificative, îngreunând sau chiar împiedicând utilizarea serviciilor online de către persoanele cu dizabilități. „La un an de la termenul de aplicare a legislației, problema nu mai este lipsa informației sau lipsa timpului de pregătire, ci lipsa prioritizării”, a declarat George Onofrievici, Founder & CEO la Wawsome, subliniind că schimbarea de mentalitate abia începe, în ciuda faptului că legea este deja în vigoare.
Legea nr. 232/2022 transpune în legislația românească cerințele directivei europene, aplicându-se serviciilor furnizate consumatorilor după 28 iunie 2025. Aceasta vizează servicii esențiale precum comerțul electronic, serviciile bancare, comunicațiile electronice, utilitățile, accesul la servicii audiovizuale, cărțile electronice și anumite servicii digitale pentru transportul de pasageri. Cu toate acestea, aplicabilitatea concretă depinde de natura serviciului, dimensiunea companiei și modul de interacțiune al utilizatorilor cu platforma digitală. Studiul Wawsome, care a agregat date interne din perioada 28 iunie 2025 – 28 iunie 2026, indică o reticență generală a companiilor de a investi în conformitate, chiar și în contextul unei legislații clare.
Problemele identificate de Wawsome sunt variate și afectează un spectru larg de utilizatori, nu doar pe cei cu dizabilități permanente, ci și pe persoanele vârstnice, pe cele cu limitări temporare sau pe utilizatorii care accesează un website în condiții dificile. Printre cele mai frecvente bariere se numără imaginile fără texte alternative relevante, contrastul insuficient între text și fundal, butoanele și linkurile fără denumiri clare, precum și formularele care nu au etichete accesibile sau mesaje de eroare ușor de înțeles. De asemenea, multe site-uri nu permit navigarea completă cu tastatura, au o structură incorectă a titlurilor și conținutului sau folosesc elemente interactive incompatibile cu cititoarele de ecran. Documentele PDF și conținutul multimedia care nu sunt accesibile tuturor utilizatorilor completează lista deficiențelor. Aceste deficiențe, deși pot părea minore individual, creează obstacole insurmontabile pentru milioane de potențiali clienți.
Un website poate avea un design modern, un timp redus de încărcare și funcționalități complexe, dar să fie inutilizabil pentru o persoană care depinde de un cititor de ecran sau care necesită ajustări ale dimensiunii, contrastului ori spațierii textului. Această discrepanță între estetică și funcționalitate reflectă o lipsă de înțelegere a principiilor de design universal, care ar trebui să stea la baza oricărui produs digital. Potrivit datelor Eurostat din 2020, aproximativ 15% din populația UE, adică peste 80 de milioane de persoane, suferă de o formă de dizabilitate, iar pentru România, cifrele sunt similare. Ignorarea acestui segment înseamnă nu doar o încălcare a legii, ci și o pierdere semnificativă de oportunități de piață.
George Onofrievici subliniază că primul pas pentru companii nu trebuie să fie complicat sau costisitor, ci să înceapă cu o evaluare sinceră a site-ului și cu o listă clară a problemelor de rezolvat. Accesibilitatea, în viziunea sa, nu este doar o cerință legală, ci „posibilitatea reală ca fiecare client să poată naviga, înțelege și finaliza o acțiune online”. Pentru a facilita acest proces, Wawsome oferă un instrument de evaluare gratuită, disponibil online, care analizează paginile web și semnalează probleme legate de contrast, texte alternative, navigare cu tastatura, etichete de formulare, structura conținutului și rolurile ARIA, conform criteriilor WCAG (Web Content Accessibility Guidelines).
Acest instrument automat reprezintă un prim diagnostic, completabil ulterior prin audit și testare manuală. Raportul generat de platformă prezintă problemele în funcție de nivelul de severitate și oferă recomandări concrete de remediere. Pe lângă acest instrument, Wawsome pune la dispoziția companiilor un ecosistem complet de soluții, incluzând Accessibility Checker, Accessibility Monitor pentru urmărirea periodică a problemelor, și Accessibility Widget, care permite utilizatorilor să ajusteze contrastul, dimensiunea și spațierea textului direct de pe site. Această abordare continuă, bazată pe evaluare, remediere, testare și monitorizare, este crucială pentru a asigura o experiență digitală îmbunătățită pentru toți utilizatorii.
„Companiile investesc constant în trafic, campanii, optimizarea conversiilor și experiența utilizatorului, dar pot pierde clienți chiar în momentul în care aceștia încearcă să citească informațiile, să completeze un formular sau să finalizeze o comandă”, adaugă Onofrievici. El argumentează că accesibilitatea digitală trebuie integrată în modul în care este construit și administrat un produs online, nu tratată ca o corecție făcută în ultimul moment. Această perspectivă este susținută și de tendințele la nivel european, unde Comisia Europeană a accentuat importanța incluziunii digitale, publicând ghiduri și bune practici pentru implementarea EAA și a altor directive relevante. În comparație cu alte țări membre UE, România pare să aibă un ritm mai lent de adoptare a acestor standarde, fapt care ar putea atrage sancțiuni și ar putea afecta reputația companiilor pe termen lung.
De ce contează
Ignorarea accesibilității digitale are implicații profunde, atât pentru consumatori, cât și pentru companii. Pentru persoanele cu dizabilități, lipsa accesibilității înseamnă excludere de la servicii esențiale, de la informații și de la participarea plenară în societate. Pentru companii, nerespectarea Legii nr. 232/2022 poate duce la amenzi semnificative, pierderea de clienți și deteriorarea imaginii publice. Mai mult, o platformă digitală accesibilă extinde piața potențială, îmbunătățește experiența utilizatorului pentru toți și poate contribui la inovație, prin adoptarea unor standarde de design mai riguroase și incluzive.
În ciuda termenului de aplicare care a trecut de un an, interesul redus al companiilor pentru evaluarea și remedierea problemelor de accesibilitate ridică semne de întrebare cu privire la implementarea reală a Legii 232/2022. Este esențial ca autoritățile române să monitorizeze activ conformitatea și să ofere sprijin companiilor pentru a se alinia la cerințele europene. Pe de altă parte, va fi interesant de văzut dacă presiunea consumatorilor și a organizațiilor de advocacy va crește, determinând o accelerare a procesului de adaptare.
Fără o acțiune concertată, decalajul digital riscă să se adâncească, lăsând în urmă o parte importantă a populației.