Angajații pot primi șase salarii compensatorii
Societatea de Transport București (STB) a anunțat, miercuri, 22 iulie 2026, lansarea oficială a unui program de plecări voluntare, la o zi după ce Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a aprobat mandatarea pentru declanșarea procedurii de insolvență a operatorului de transport public. Directorul general al STB, Andrei Dinculescu-Binghea, a declarat că măsura este menită să ofere o alternativă angajaților care doresc să-și înceteze raporturile de muncă în condiții financiare avantajoase, în contextul procesului de reorganizare a societății. „Mâine demarăm oficial Programul de Plecări Voluntare din cadrul STB. Este o măsură din procesul de reorganizare a societății și pornește de la un principiu simplu: înaintea altor decizii, trebuie să oferim o alternativă celor care doresc, din proprie inițiativă, să încheie raporturile de muncă în condiții financiare avantajoase”, a transmis Dinculescu-Binghea, subliniind caracterul exclusiv voluntar al inițiativei.
Programul vizează un număr maxim de 200 de salariați, iar cei ale căror cereri vor fi aprobate vor beneficia de un pachet compensatoriu echivalent cu șase salarii medii brute la nivelul STB. Perioada oficială de înscriere este de patru zile lucrătoare, iar cererile vor fi analizate individual. Conducerea STB a precizat că solicitările angajaților care ocupă posturi critice sau posturi ce nu se desființează pot fi respinse motivat, pentru a proteja continuitatea transportului public și funcționarea structurilor esențiale ale societății. Această abordare selectivă este esențială pentru a asigura că reorganizarea nu afectează capacitatea operațională a companiei, o preocupare majoră având în vedere rolul vital al STB în Capitală.
Decizia de a iniția programul de plecări voluntare survine într-un moment critic pentru STB. Marți, 21 iulie 2026, Consiliul General al Municipiului București a votat cu 39 de voturi „pentru” și șapte abțineri mandatarea Consiliului de Administrație al STB pentru declanșarea procedurii de insolvență. Această decizie a fost propusă de primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, care a argumentat că insolvența este singura soluție pentru a proteja compania de executările silite, blocarea conturilor și acumularea de noi penalități. Potrivit datelor prezentate de Municipalitate, datoriile societății ar putea ajunge la aproximativ 3 miliarde de lei, în principal din cauza litigiului comercial cu VFU Pașcani și a obligațiilor restante către mai mulți furnizori. Primarul Ciucu a menționat că STB a încheiat anul 2025 cu datorii de aproximativ 1,72 miliarde de lei, din care aproape 1,49 miliarde de lei reprezintă obligații către ANAF și aproximativ 402 milioane de lei sunt penalități.
Ciprian Ciucu a susținut că STB se află într-un „faliment nedeclarat” încă din anul 2020, o situație generată de nevirarea integrală către stat, începând cu perioada 2019-2020, a TVA-ului, impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale reținute de la angajați. Această practică a dus la acumularea unor datorii masive care au pus în pericol stabilitatea financiară a companiei și implicit a bugetului local. Edilul a avertizat că datoriile și penalitățile acumulate riscă să afecteze întregul buget al Bucureștiului, dar a reiterat că intrarea în insolvență ar proteja transportul public și salariile șoferilor și vatmanilor. Această perspectivă contrastează cu percepția publică a unei companii funcționale, evidențiind discrepanța dintre realitatea financiară și aparențele operaționale.
Directorul STB, Andrei Dinculescu-Binghea, a subliniat că, deși au fost primite zeci de solicitări de înscriere înainte de lansarea oficială a programului, pentru a asigura un tratament egal și o procedură transparentă, vor fi luate în considerare doar cererile înregistrate începând cu 22 iulie 2026. Angajații care și-au exprimat anterior intenția de a participa trebuie să depună o nouă solicitare în perioada stabilită. În cazul în care numărul solicitărilor eligibile va depăși plafonul de 200 de locuri, departajarea se va face în ordinea înregistrării acestora. Această clarificare este crucială pentru a evita speculațiile și pentru a asigura o aplicare echitabilă a programului, în conformitate cu principiile de transparență și responsabilitate invocate de conducere.
Reorganizarea STB, inclusiv prin măsuri precum programul de plecări voluntare, este esențială pentru viabilitatea pe termen lung a companiei. În comparație cu alte capitale europene, unde transportul public este adesea un model de eficiență și sustenabilitate financiară, STB s-a confruntat cu deficite cronice și o dependență accentuată de subvențiile locale. De exemplu, în orașe precum Viena sau Zurich, sistemele de transport public sunt recunoscute pentru autofinanțare parțială și pentru calitatea serviciilor, datorită unei gestiuni riguroase și a investițiilor constante în modernizare. Situația STB, cu datorii de 1,72 miliarde de lei în 2025, comparativ cu un buget anual de operare de aproximativ 2 miliarde de lei, arată o vulnerabilitate financiară sistemică, care necesită intervenții structurale profunde, nu doar paliative. Această criză nu este un fenomen izolat, ci reflectă ani de management deficitar și de lipsă de reformă, culminând cu necesitatea intrării în insolvență, o decizie fără precedent pentru o companie de transport public de o asemenea anvergură în România.
Directorul STB a reiterat că programul de plecări voluntare este „o opțiune, nu o obligație”, menită să reducă impactul social al măsurilor de restructurare. El a încurajat angajații să ia decizia informat, fără presiuni și după analizarea tuturor consecințelor. Această abordare subliniază dorința de a gestiona procesul de reorganizare într-un mod cât mai uman posibil, recunoscând totodată necesitatea stringentă a unor măsuri decisive pentru redresarea companiei. Transparența și responsabilitatea sunt concepte cheie invocate de conducere, elemente considerate esențiale pentru restabilirea încrederii atât a angajaților, cât și a publicului larg în capacitatea STB de a se reforma.
De ce contează
Programul de plecări voluntare al STB și decizia de intrare în insolvență sunt cruciale pentru viitorul transportului public din București. Această reorganizare profundă ar putea stabiliza financiar compania, asigurând continuitatea serviciilor esențiale pentru milioane de bucureșteni. Prin reducerea datoriilor și eficientizarea operațională, STB ar putea reinvesti în modernizarea parcului auto și îmbunătățirea calității transportului. Fără aceste măsuri, riscul colapsului financiar ar fi iminent, cu consecințe grave asupra mobilității urbane și a economiei locale. Pentru angajați, programul oferă o șansă la o ieșire demnă, cu compensații, evitând eventualele concedieri forțate ulterioare procesului de insolvență.
În perioada următoare, STB va trebui să gestioneze cu maximă atenție atât programul de plecări voluntare, cât și procesul complex de insolvență. Următorul pas va fi depunerea oficială a cererii de insolvență în instanță, moment în care va începe o perioadă de incertitudine legală și financiară. Monitorizarea atentă a implementării programului de plecări voluntare, respectarea principiilor de transparență și echitate, precum și comunicarea constantă cu angajații și publicul sunt esențiale. Rămâne de văzut cum va evolua litigiul cu VFU Pașcani și cum vor fi negociate obligațiile către ANAF și ceilalți creditori.
Succesul reorganizării STB va depinde în mare măsură de capacitatea managementului de a implementa reforme structurale, de a atrage investiții și de a restabili încrederea partenerilor și a cetățenilor în sistemul de transport public al Capitalei.