O analiză complexă a 20 de ani în UE
România se confruntă cu o realitate paradoxală la aproape 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană: a înregistrat o recuperare economică spectaculoasă, dar rămâne statul membru cu cea mai mare diasporă și se luptă cu deficiențe structurale în educație și finanțe publice. O analiză detaliată intitulată „20 de ani de România în UE – Reușite și eșecuri. O analiză comparativă”, realizată de think tank-ul Rethink România, subliniază aceste tendințe, comparând evoluția țării cu cea a Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei. Robert Santa, Chief Research Officer la Rethink România, a declarat: „În cei aproape 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a recuperat într-un ritm impresionant decalajele economice față de Vest. Consumul individual a explodat, productivitatea muncii a crescut mai rapid decât oriunde în regiune, iar nivelul de trai s-a apropiat accelerat de media europeană.”
Potrivit studiului Rethink România, aproximativ 3,1 milioane de români locuiau în 2023 într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Dacă se iau în considerare și românii stabiliți în Regatul Unit, diaspora ajunge la aproximativ 3,8 milioane de persoane, echivalentul a 16-20% din populația rezidentă a țării. Această cifră plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește mărimea diasporei raportată la populația rezidentă. Autorii analizei subliniază că, deși emigrația a redus presiunea asupra pieței muncii interne într-o economie fragilă, a generat și „numeroase drame individuale și depopulare regională”.
Totuși, există și un semnal pozitiv: după 2019, ritmul emigrării s-a redus considerabil. Dacă între 2014 și 2018, aproximativ 150.000 de români se stabileau anual în statele UE, SEE și Elveția, după 2019, numărul plecărilor a scăzut semnificativ. Numărul persoanelor născute în România și rezidente în statele Uniunii Europene a atins un vârf în 2020, după care a început să scadă în mai multe țări, semnalând o încetinire a emigrării și primele tendințe de repatriere, un fenomen observat și în Polonia sau Bulgaria. Cele mai mari comunități de români din străinătate sunt concentrate în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie și Franța, state care au devenit centre importante datorită cererii de forță de muncă și a rețelelor comunitare.
Pe plan economic, analiza Rethink România arată că aderarea la UE a accelerat convergența economică într-un ritm fără precedent. Consumul individual a crescut de la 43% din media UE în 2006 la 80% în 2024, iar productivitatea muncii a crescut cu 120% în aceeași perioadă, cel mai rapid ritm din regiune. De asemenea, PIB-ul pe cap de locuitor a urcat de la 39% din media UE în 2006 la 77% în 2024. Cu toate acestea, transportul de mărfuri nu a ținut pasul cu dezvoltarea infrastructurii rutiere. Chiar dacă după aderarea la Uniunea Europeană România a construit peste 1.000 de kilometri de autostradă, volumul mărfurilor transportate a rămas aproape neschimbat, de la 335 de milioane de tone în 2006 la 322 de milioane de tone în 2024, după un minim de 191 de milioane în 2014. Infrastructura feroviară pentru transportul de marfă s-a degradat considerabil, limitând competitivitatea sectorului, un aspect critic pentru o economie care depinde de comerț.
În contrast cu progresele economice, sistemul de educație continuă să fie punctul slab al României. Autorii studiului avertizează că lipsa investițiilor în educație riscă să afecteze competitivitatea economiei pe termen lung. România a ocupat ultimul sau penultimul loc din regiune la nu mai puțin de 14 indicatori analizați, jumătate din total, cu educația fiind consistent pe ultimul loc la fiecare indicator. Această situație este îngrijorătoare, având în vedere că un capital uman slab educat poate frâna dezvoltarea viitoare, în ciuda creșterii economice actuale.
Un alt aspect critic evidențiat este deteriorarea finanțelor publice. România a pornit în 2006 cu cea mai redusă datorie publică dintre statele analizate, însă în ultimii ani a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri ale gradului de îndatorare. În același timp, deficitul comercial a atins 33,4 miliarde de euro în 2024, unul dintre cele mai ridicate niveluri din istoria recentă, ceea ce indică o dependență puternică a economiei de importuri. Această vulnerabilitate fiscală, combinată cu o populație slab educată, creează o bază „șubredă pentru dezvoltarea viitoare”, conform concluziilor analizei Rethink România.
Pe lângă provocări, analiza evidențiază și evoluții sociale pozitive. Speranța de viață a românilor a ajuns la 76,6 ani, în creștere față de perioada aderării la UE. Ponderea populației aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială s-a redus semnificativ, de la 44,5% în 2015 la 27,4% în 2025. De asemenea, România a coborât pentru prima dată sub media Uniunii Europene la coeficientul Gini, indicator care măsoară inegalitatea veniturilor, sugerând o distribuție mai echitabilă a bogăției. Aceste progrese sociale arată o îmbunătățire a calității vieții pentru o parte a populației, chiar dacă decalajele persistă în alte domenii.
De ce contează
Această analiză este crucială pentru că oferă o imagine de ansamblu echilibrată a progreselor și regreselor României în cei aproape 20 de ani de apartenență la UE. Pentru cetățeni, înțelegerea cauzelor emigrației masive și a impactului acesteia asupra pieței muncii și a familiilor este esențială. Pentru decidenții politici, raportul subliniază necesitatea unor reforme structurale urgente în educație și finanțe publice, fără de care creșterea economică actuală riscă să nu fie sustenabilă pe termen lung. Ignorarea acestor semnale ar putea duce la o stagnare a convergenței cu Vestul, afectând prosperitatea generațiilor viitoare.
Autorii raportului concluzionează că, deși România a recuperat rapid decalajele economice, dezvoltarea viitoare va depinde critic de investițiile în educație, productivitate, infrastructură și de echilibrarea finanțelor publice. Fără reforme substanțiale în aceste domenii, avantajele economice obținute după aderarea la Uniunea Europeană riscă să fie diminuate în următoarele decenii.
Se impune o strategie coerentă și pe termen lung pentru a transforma România dintr-un lider al emigrației într-un stat cu un capital uman bine pregătit și finanțe publice solide, capabil să susțină un ritm accelerat de dezvoltare și să ofere oportunități acasă.