Incident maritim major în Marea Neagră
Un incident grav a avut loc în noaptea de 21 iulie 2026, la ora 00:05, când petrolierul LPG Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost lovit în Marea Neagră, la aproximativ 14-20 de mile marine de coasta românească, în apropiere de Sfântu Gheorghe. Trei dintre cei 17 membri ai echipajului au fost răniți, iar președintele României, Nicușor Dan, a declarat pe platforma X că incidentul este „cel mai probabil parte a războiului ilegal de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”, deși nu a oferit detalii suplimentare.
Autoritatea Navală Română (ANR), prin Centrul Maritim de Coordonare a Salvării (MRCC) Constanța, a fost alertată de nava aflată în dificultate. Potrivit Digi24, comunicarea directă cu nava a fost dificilă din cauza distanței, informațiile fiind transmise printr-o navă aflată în apropiere. Imediat, MRCC Constanța a coordonat o operațiune amplă de salvare, mobilizând navele SAR Apollo și SAR Artemis ale Agenției Române pentru Salvarea Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM), precum și o navă maritimă de intervenție a Gărzii de Coastă. Toți cei 17 membri ai echipajului au fost evacuați în siguranță din plutele de salvare și recuperați de nava SAR Apollo, conform News.ro.
Dintre cei trei marinari răniți, doi au suferit arsuri pe 10-15% din suprafața corporală, iar al treilea prezenta multiple plăgi și hemoragie, potrivit Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU). Victimele au fost transportate inițial în Portul Sulina și apoi la Spitalul Județean de Urgență Tulcea cu ajutorul unei nave multirol a Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Tulcea și al ambulanțelor SMURD și SAJ, confirmă RFI. Medicul coordonator a dispus realizarea unei joncțiuni între echipajele medicale pentru a scurta timpul de răspuns și a asigura asistența medicală rapidă.
Nava LPG Gas Lisbon, cu numărul IMO 9267974, este un transportor de gaz petrolier lichefiat (LPG tanker), construit în 2002 în Japonia. Are aproximativ 120 de metri lungime și o capacitate de peste 8.000 de metri cubi. Conform informațiilor HotNews, nava plecase din Alexandria, Egipt, pe 16 iulie, și se îndrepta către portul ucrainean Reni, cu o escală planificată la Sulina. DSU a precizat că nava avea la bord o încărcătură de peste 3.790 de tone de propan. Datele de urmărire AIS indicau un pescaj de aproximativ 5,9 metri, sugerând că nava era încărcată. În ultimul an, nava a efectuat curse regulate între porturi din Mediterana de Est și Marea Neagră, inclusiv Alexandria, Aspropyrgos, Baniyas, Burgas, Sulina, Tulcea și Galați.
Incendiul, care a izbucnit la nivelul suprastructurii, se manifestă în continuare, iar nava este ancorată. Un remorcher a fost trimis în zonă pentru a se asigura că nava nu derivează și nu reprezintă un risc suplimentar pentru siguranța navigației, a menționat președintele Nicușor Dan. Pentru siguranța navigației, ANR a emis un aviz către navigatori, cerând tuturor navelor din zonă să păstreze o distanță minimă de 3 mile marine față de locul incendiului. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a declarat la RFI că, deocamdată, autoritățile române nu pot interveni direct în cazul unei eventuale poluări, deoarece nava nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă. Totuși, dacă produsele poluante vor ajunge în apele teritoriale, autoritățile vor trebui să intervină pentru monitorizare și curățare.
Acest incident subliniază pericolele crescute din Marea Neagră, o zonă de importanță strategică și economică, afectată de conflictul ruso-ucrainean care a început în februarie 2022. Deși România nu este parte directă în conflict, proximitatea geografică o expune la riscuri colaterale, inclusiv incidente maritime, mine marine și perturbări ale rutelor comerciale. În ultimii doi ani, au existat multiple rapoarte despre nave civile afectate în regiune. Un exemplu notabil este incidentul din octombrie 2022, când o navă comercială sub pavilion panamez a lovit o mină în largul coastei românești, fără a provoca victime, dar evidențiind pericolele persistente. Capacitatea României de a interveni rapid, chiar și în afara apelor teritoriale, demonstrează angajamentul pentru siguranța maritimă, dar și limitările impuse de legislația internațională privind suveranitatea.
De ce contează
Acest incident este un semnal de alarmă major pentru siguranța navigației în Marea Neagră și pentru securitatea României. Faptul că un petrolier este lovit la doar 20 de mile marine de țărmul românesc, chiar dacă în afara apelor teritoriale, demonstrează extinderea riscurilor generate de războiul din Ucraina. Implicațiile sunt multiple: riscul de poluare ecologică majoră, perturbarea rutelor comerciale esențiale pentru economia regională și presiunea asupra capacităților de intervenție ale României. Incidentul subliniază necesitatea unei coordonări internaționale sporite și a unor măsuri de securitate maritime consolidate pentru a proteja viețile omenești și mediul într-o zonă de conflict activ.
Instituțiile statului român, inclusiv Autoritatea Navală Română, DSU și Ministerul Mediului, sunt în alertă și vor continua să monitorizeze situația. O investigație amănunțită este așteptată pentru a clarifica circumstanțele exacte, cauzele și responsabilitățile legate de acest incident, mai ales în contextul afirmației președintelui Nicușor Dan privind legătura cu războiul din Ucraina. De asemenea, se va evalua impactul ecologic potențial și se vor pregăti planuri de intervenție în cazul unei extinderi a poluării în apele teritoriale românești.
Rămâne de văzut dacă incidentul va duce la o reevaluare a măsurilor de securitate maritimă în regiune și la o implicare mai activă a organizațiilor internaționale în protejarea navigației civile.