Critici dure la adresa modului de negociere PNRR
Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei și o voce proeminentă în Partidul Social Democrat, a lansat marți, 21 iulie 2026, acuzații severe privind modul în care a fost negociat și implementat Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României. Într-o intervenție la emisiunea „Gândul Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”, Vasilescu a declarat categoric că „negocierea pe PNRR a fost cea mai proastă” și că acest program „nu s-a negociat niciodată în România” în mod transparent și democratic, o afirmație preluată și de Gândul și de alte surse media.
Potrivit social-democratei, procesul de negociere a fost viciat de lipsa consultării partenerilor sociali, a ministerelor de resort și a Parlamentului României. „Nenorocirea este la acest PNRR, el nu s-a negociat niciodată în România. Nu a trecut prin Parlamentul României, nu a fost discutat cu partenerii sociali, nu a fost discutat cu ministerele măcar”, a subliniat Olguța Vasilescu, adăugând că jalonul referitor la muncă, ce viza pensiile și salariile, a fost asumat fără consultarea niciunui funcționar din Ministerul Muncii. Această abordare centralizată și lipsită de dialog a dus, în opinia sa, la asumarea unor angajamente dezavantajoase pentru România.
Un exemplu concret citat de Vasilescu se referă la legea salarizării, unde ministrul de la acea vreme, Cristian Ghinea, ar fi asumat că România va primi 50 de milioane de euro dacă implementează legea, dar va pierde 770 de milioane de euro dacă nu o face. Vasilescu a criticat jalonul pentru salarizare, menționând că acesta includea trei aspecte: prime de performanță pentru bugetari (care existau deja în lege, dar nu au fost aplicate din cauza prorogărilor prin ordonanțe de urgență), autonomia consiliilor locale de a stabili nivelul de salarizare și o reformă a administrației publice locale, pe care a atribuit-o domnului Bolojean, ce a dus la concedierea a doar aproximativ 2.000 de angajați, o cifră considerată nesemnificativă pentru o „mare reformă”.
Criticile Olguței Vasilescu nu se opresc doar la PNRR. Ea a evocat și un alt jalon problematic, cel referitor la pensii, care prevedea un procent de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile și obligația de a nu crește pensiile în România timp de 50 de ani. Acest angajament, asumat de domnul Ghinea, a trebuit renegociat ulterior de actuala guvernare. Vasilescu a relatat o discuție avută cu comisarul european pentru muncă, unde răspunsul acestuia a fost: „Cine v-a pus? Noi nu v-am cerut așa ceva. Voi singuri l-ați asumat”. Această anecdotă subliniază ideea că multe dintre condiționalitățile PNRR au fost autolimitări impuse de partea română, nu cerințe stricte ale Comisiei Europene.
Contrastul cu alte state membre ale Uniunii Europene este frapant. În timp ce majoritatea țărilor au angajat procese ample de consultare publică și parlamentară pentru PNRR-urile lor, România pare să fi optat pentru o abordare mai opacă, centralizată în jurul Ministerului Fondurilor Europene de la acea dată. Această lipsă de transparență și participare a generat nu doar critici politice, ci și riscuri în implementarea eficientă a programului, prin asumarea unor jaloane dificil de îndeplinit sau chiar contraproductive pe termen lung.
Situația se repetă, a avertizat Olguța Vasilescu, și în cazul următorului ciclu financiar european, Planul de Parteneriat Național și Regional pentru perioada 2028-2034, prin care România ar urma să primească 60,2 miliarde de euro. Potrivit calendarului, aceste planuri trebuiau trimise la Bruxelles în luna iulie a anului curent. Cu toate acestea, Vasilescu susține că nu s-a negociat absolut nimic, iar primarii și alți parteneri relevanți nu au fost consultați. Deși a speculat că planurile ar fi putut fi trimise, având în vedere termenul limită, ea a reiterat că nu a existat nicio discuție reală, nici măcar în interiorul fostei coaliții de guvernare, a Parlamentului sau cu partenerii sociali. Responsabilitatea pentru această situație a fost indicată către Ministerul Fondurilor Europene, posibil domnul Pîslaru, conform declarațiilor sale.
Această lipsă de consultare și transparență în gestionarea fondurilor europene, atât în cazul PNRR, cât și pentru viitorul ciclu financiar, ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea României de a absorbi eficient și de a utiliza în beneficiul cetățenilor aceste sume considerabile. Fără un dialog deschis și o strategie bine definită, riscul de a repeta erorile trecutului este iminent, afectând șansele de dezvoltare a țării pe termen lung.
De ce contează
Declarațiile Liei Olguța Vasilescu sunt esențiale deoarece subliniază deficiențele majore în procesul decizional legat de fondurile europene, în special PNRR. Lipsa consultării extinse și asumarea unor jaloane fără o analiză aprofundată pot avea consecințe economice și sociale grave, de la pierderea de fonduri la implementarea unor reforme prost adaptate nevoilor României. Critica sa nu este doar una politică, ci atrage atenția asupra riscului ca miliarde de euro să nu fie utilizate optim, afectând direct investițiile în infrastructură, sănătate, educație și crearea de locuri de muncă. Este un apel la o mai mare transparență și responsabilitate în gestionarea resurselor europene.
Concluzie Situația descrisă de Lia Olguța Vasilescu ridică întrebări fundamentale despre guvernanța și transparența procesului de negociere și implementare a fondurilor europene în România. Lipsa consultării extinse, atât pentru PNRR, cât și pentru viitorul cadru financiar 2028-2034, sugerează o tendință îngrijorătoare de decizie centralizată și opacă. Este crucial ca autoritățile române să abordeze aceste critici prin inițierea unui dialog real cu toate părțile interesate – Parlament, parteneri sociali, ministere de resort și autorități locale – pentru a asigura o utilizare optimă a miliardelor de euro disponibile. Transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor europene sunt esențiale pentru dezvoltarea durabilă a României și pentru consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
Rămâne de văzut dacă aceste avertismente vor fi luate în considerare și dacă se vor produce ajustări necesare în abordarea viitoare a negocierilor cu Comisia Europeană.