Un reper de longevitate la Cugir
Noja Paladia, o femeie din Cugir, județul Alba, a împlinit luni, 20 iulie 2026, vârsta de 111 ani, devenind astfel cea mai vârstnică persoană din România și, conform Agerpres și TVR, cea mai în vârstă persoană din regiunea Balcanilor. Aniversarea sa a fost marcată printr-o vizită oficială a primarului Adrian Teban și a Dianei Dobrean, directoarea Centrului Cultural „Valentin Uritescu”, care i-au înmânat o diplomă de apreciere, flori și o sumă simbolică de bani, ca semn de recunoaștere publică din partea comunității locale.
Născută pe 20 iulie 1915, Noja Paladia a primit recunoaștere internațională pe 16 aprilie 2026, când organizația Gerontology Research Group (GRG) i-a validat oficial statutul de supercentenară. Această certificare, rezultată în urma unor verificări demografice riguroase, o plasează pe locul 124 în topul mondial al celor mai longevive persoane în viață. De asemenea, conform administrației locale din Cugir, citată de Agerpres, ea este prima femeie supercentenară din istoria documentată a României, un record ce subliniază o longevitate excepțională într-o țară unde speranța de viață, deși în creștere, rămâne sub media europeană.
Doamna Paladia se apropie de titlul de cea mai longevivă persoană din întreaga istorie documentată a României. Recordul național este deținut în prezent de veteranul de război Ilie Ciocan, care a decedat pe 27 mai 2026, la vârsta de 112 ani și 351 de zile. Speranța de viață în România era, conform Eurostat, de aproximativ 75.3 ani în 2023, semnificativ mai mică decât media Uniunii Europene de 81.5 ani în același an, evidențiind astfel raritatea și importanța cazurilor de supercentenari precum cel al doamnei Noja Paladia.
Secretul longevității sale, așa cum a declarat fiica sa, Didina, pentru ziarul Unirea, constă într-o viață cumpătată, fără vicii. Noja Paladia nu a fumat și nu a consumat alcool niciodată. Dieta sa a fost bazată pe alimente tradiționale, cultivate în propria grădină, cu lapte de la munte și carne de pui crescuți în ogradă. Fiica sa subliniază că mama ei nu a mâncat niciodată produse de patiserie din comerț, preferând dulciurile făcute în casă. „Nu a mâncat niciodată pui de alimentară. Eu zic că ăsta e secretul, o viață cumpătată, echilibrată,” a povestit Didina.
Deși în trecut îi plăceau mult dulciurile, în special ciocolata cu lapte, în ultimii doi ani, alimentația doamnei Paladia s-a simplificat considerabil, constând în principal din pâine cu lapte, de trei ori pe zi. Ocazional, consumă mămăligă cu iaurt sau piure. Singura prăjitură pe care o mai acceptă, mai ales de sărbători, este tiramisu, preparat de familie. Fiica sa îi pregătește și compoturi pasate de mere, pere și gutui. Aceste detalii subliniază o adaptare a dietei la nevoile vârstei înaintate, menținând totuși principii de alimentație sănătoasă.
Un aspect notabil al sănătății sale este istoricul medical. Ziarul Unirea menționează că a avut probleme cu stomacul și a suferit trei intervenții chirurgicale la Timișoara, ceea ce arată o reziliență remarcabilă în fața provocărilor de sănătate. În prezent, locuiește în propriul cămin, alături de fiica sa de 76 de ani, care îi asigură îngrijirea constantă, beneficiind și de sprijinul întregii familii extinse.
Cazul doamnei Noja Paladia nu este doar o poveste personală de longevitate, ci și un indicator al unor factori socio-culturali și de mediu specifici anumitor regiuni din România. Dieta bazată pe produse locale, viața activă și sprijinul familial sunt elemente des întâlnite în studiile despre longevitate. Faptul că trăiește într-o comunitate rurală sau semi-rurală, precum Cugirul, unde accesul la alimente procesate este mai limitat, ar putea fi un factor contribuitor, comparativ cu stilul de viață urban, adesea asociat cu o dietă mai puțin echilibrată și un nivel mai ridicat de stres.
De ce contează
Longevitatea doamnei Noja Paladia oferă o perspectivă valoroasă asupra factorilor care contribuie la o viață lungă și sănătoasă în România. Ea devine un model de reziliență și un simbol al potențialului de longevitate umană, încurajând cercetările în domeniul gerontologiei. Povestea sa subliniază importanța unei diete echilibrate, bazate pe produse naturale, a unui stil de viață cumpătat și a sprijinului familial, aspecte esențiale pentru bunăstarea la vârste înaintate. Recunoașterea sa internațională plasează România pe harta globală a longevității extreme, atrăgând atenția asupra unor posibile particularități genetice sau de mediu specifice zonei.
În contextul îmbătrânirii populației la nivel global și, implicit, în România, cazurile de supercentenari devin tot mai relevante pentru cercetători. Ele oferă date prețioase despre adaptarea organismului la vârste extreme și despre impactul stilului de viață asupra longevității. Pe măsură ce doamna Paladia își continuă parcursul, ea va rămâne o sursă de inspirație și un subiect de studiu pentru comunitatea științifică. Rămâne de văzut dacă va reuși să depășească recordul național de longevitate deținut de Ilie Ciocan, o eventualitate ce ar marca un nou capitol în istoria demografică a României.
Până atunci, comunitatea din Cugir, și întreaga țară, celebrează o viață trăită cu demnitate și echilibru.