Sport, natură și mediu între morminte
Într-o inițiativă neobișnuită și inovatoare, dar și controversată, orașul Viena a inaugurat, începând cu luna iunie a anului trecut, o zonă de fitness în aer liber în cimitirul Meidling. Proiectul, lansat de consilierul municipal Ulli Sima, își propune să transforme spațiile funerare în „spații plăcute pentru oameni în natură” și să contribuie la ecologizarea orașului, potrivit relatărilor Le Figaro și Mediafax. Această abordare multifuncțională a cimitirelor, deși atractivă pentru unii locuitori, a generat un val de critici din partea partidelor conservatoare, care consideră că un cimitir ar trebui să rămână un loc de reculegere și respect.
Zona de fitness, amenajată pe o suprafață de 130.000 de metri pătrați, unde se găsesc peste 17.000 de morminte, oferă echipamente moderne pentru antrenament, înconjurate de un peisaj natural relaxant. Costul total al proiectului s-a ridicat la aproximativ 35.000 de euro, din care 11.110 euro au fost alocați pentru achiziționarea a trei echipamente de mobilitate și echilibru, special concepute pentru seniori. Această investiție reflectă o tendință europeană de adaptare a spațiilor publice pentru nevoile unei populații îmbătrânite, o preocupare tot mai prezentă în statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România, unde creșterea speranței de viață pune presiune pe infrastructura urbană.
Pe lângă facilitățile sportive, proiectul de la Meidling a fost gândit și pentru a promova biodiversitatea. Au fost plantați 140 de copaci noi, a fost instalat un stup pentru albine sălbatice și au fost create împrejmuiri pentru a proteja hamsterul european, o specie pe cale de dispariție. Această abordare ecologică subliniază o viziune modernă asupra gestionării spațiilor verzi urbane, transformând cimitirul într-un adevărat refugiu pentru flora și fauna locală. Este un exemplu de bune practici în integrarea conservării naturii în planificarea urbană, o direcție susținută și de Comisia Europeană prin Strategia sa privind biodiversitatea pentru 2030.
Compania care administrează cimitirele din Viena sprijină activ această inițiativă, confruntându-se cu o scădere constantă a numărului de înmormântări. Această tendință nu este singulară pentru Viena, ci se observă la nivel european, inclusiv în România, unde incinerarea sau alte forme de dispunere a rămășițelor devin tot mai acceptate. Astfel, reutilizarea și redefinirea funcționalității cimitirelor devin o necesitate pragmatică. Spre exemplu, în România, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) din 2023, numărul anual de decese a înregistrat o ușoară scădere față de anii precedenți, în timp ce numărul de incinerări a crescut constant în ultimul deceniu, deși rămâne la un nivel mult mai redus comparativ cu țările vest-europene. Această realitate demografică și culturală impune o regândire a modului în care sunt utilizate spațiile funerare, adesea vaste și subutilizate.
Cu toate acestea, inițiativa vieneză nu este lipsită de critici. Partidele conservatoare, în special Partidul Libertății din Austria (FPÖ), au exprimat un puternic dezacord. Lukas Brucker, membru al FPÖ, a declarat că „Oricine are ideea absurdă de a instala echipamente de fitness în mijlocul mormintelor și-a pierdut orice simț al respectului”. Aceste voci subliniază o tensiune culturală profundă între modernizarea spațiilor publice și păstrarea tradițiilor și a sacralității locurilor de odihnă veșnică. În contrast, susținătorii proiectului, precum Ulli Sima, argumentează că transformarea cimitirelor în spații multifuncționale le redă relevanța în viața urbană contemporană, oferind beneficii atât pentru sănătatea publică, cât și pentru mediu.
De ce contează
Acest proiect vienez este un barometru al schimbărilor sociale și demografice din Europa, inclusiv din România. Pe măsură ce societățile devin mai secularizate și spațiul urban mai prețios, funcția cimitirelor este reevaluată. Inițiativa din Viena arată că este posibilă integrarea sănătății publice, a conservării biodiversității și a nevoilor comunitare într-un spațiu tradițional. Pentru cititorii români, acest exemplu poate stimula o dezbatere similară despre modul în care cimitirele din orașele noastre ar putea fi adaptate pentru a servi nevoi multiple, dincolo de funcția lor funerară, respectând totodată sensibilitățile culturale.
Pe termen lung, succesul sau eșecul proiectului de la Meidling va oferi lecții valoroase despre echilibrul delicat dintre inovație, tradiție și respectul față de memorie. Rămâne de văzut dacă alte orașe europene vor adopta modele similare, în ciuda rezistenței inițiale, sau dacă Viena va rămâne un caz izolat în această abordare. Dezbaterea continuă, iar opiniile polarizate arată că subiectul este unul sensibil, atingând valori fundamentale legate de moarte, respect și viața urbană.
Întrebarea centrală rămâne: poate un cimitir să fie simultan un loc de reculegere și un spațiu activ de viață comunitară, fără a-și pierde esența?