Parchetul Militar, sesizat de Asociația ACCEPT
Asociația ACCEPT a sesizat Parchetul Militar în urma acuzațiilor grave de agresiune fizică și abuz instituțional la adresa unei femei trans din Franța, creatoare de conținut, care ar fi fost bătută într-o secție de poliție din București, la începutul lunii iunie 2026. Incidentul a avut loc în Secția 27 de Poliție, după ce femeia, identificată ca Bellehaze, fusese reținută în urma unei reacții de autoapărare, în contextul unei posibile agresiuni sexuale. „Violenţa forţelor de ordine îndreptată asupra unei femei trans, victimă a unui viol, reprezintă un abuz extrem de grav, care într-o ţară europeană trebuie să atragă sancţiuni reale”, a declarat Daria Anoaica, consilier juridic al Asociației ACCEPT.
Potrivit comunicatului emis de ACCEPT, Bellehaze a venit în București pentru a participa la un eveniment internațional dedicat industriei web pentru adulți. După conferință, a ieșit în oraș, dar nu își mai amintește detaliile serii. S-a trezit în camera unui necunoscut, fiind cel mai probabil sedată și violată. În stare de șoc, a reacționat în legitimă apărare împotriva agresorului, fapt pentru care a fost ulterior escortată la Secția 27 de Poliție.
Relatarea Asociației ACCEPT indică faptul că, odată ajunsă la secție și încătușată, victima ar fi fost îmbrâncită într-un lift fără camere de supraveghere de către doi bărbați în uniformă, care nu s-au identificat ca fiind angajați ai Poliției Române sau Jandarmeriei. Acolo, Bellehaze ar fi fost lovită în repetate rânduri, iar agresorii i-ar fi strigat de mai multe ori că se află „în România, şi nu în Franţa”. După acest episod, alți doi polițiști ar fi obligat-o să semneze diverse declarații, conform Digi24 și News.ro.
În urma agresiunilor, femeia a mers direct la urgențe, unde a declarat că a fost tratată cu empatie de personalul medical și de ceilalți pacienți. Ulterior, Asociația ACCEPT a însoțit-o pe Bellehaze la secția de poliție pentru a depune plângeri. Reprezentanții asociației susțin că organele de ordine i-au înregistrat doar plângerea pentru viol și au refuzat să o înregistreze pe cea privind agresiunile săvârșite de oamenii legii. Examinarea ulterioară la Institutul Național de Medicină Legală (INML) a confirmat agresiunile și a înregistrat semnele bătăii.
A doua zi, însoțită de o avocată și de Daria Anoaica, consilier juridic al ACCEPT, femeia a depus o plângere la Parchetul Militar, unde a fost audiată. Anoaica a cerut autorităților să investigheze cazul cu maximă seriozitate și imparțialitate, pentru ca toți agresorii să fie trași la răspundere. Acest caz subliniază nu doar problema abuzurilor instituționale, ci și eșecul statului român de a proteja victimele agresiunilor sexuale, în special pe cele vulnerabile.
Partidul SENS a reacționat vehement, condamnând atacul și solicitând pedepsirea urgentă a agresorilor, precum și adoptarea unui Plan Național de Acțiune pentru combaterea infracțiunilor motivate de ură. Valentina Biru, membră SENS, a subliniat că gravitatea acestui caz este amplificată de faptul că agresiunea a avut loc într-o instituție menită să protejeze cetățenii. „Atunci când violența sau umilirea vin chiar din partea celor însărcinați să ofere protecție, mesajul transmis comunității este că nu există un loc sigur în care să poată cere ajutor”, a declarat Biru, evidențiind neîncrederea profundă a persoanelor trans în instituțiile statului.
Partidul SENS a cerut urgentarea investigației de către Poliția Națională și Parchetul Militar, solicitând ca rezultatele anchetei să fie comunicate rapid și autorii pedepsiți corespunzător, cu încadrarea corectă a agresiunii ca infracțiune motivată de ură. Această cerere vine în contextul în care România a fost deja condamnată la CEDO în cauza M.C. și A.C. împotriva României pentru neinvestigarea unui atac homofob. Potrivit Eurostat, infracțiunile motivate de ură împotriva persoanelor LGBTIQ+ au înregistrat o creștere în mai multe state membre UE în ultimii ani, inclusiv în România, unde raportarea rămâne scăzută din cauza fricii de retorsiune sau de tratament discriminatoriu din partea autorităților.
Un studiu din 2023 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) arată că peste 60% dintre persoanele LGBTIQ+ din România evită să raporteze infracțiunile motivate de ură din cauza lipsei de încredere în poliție. De asemenea, conform datelor centralizate de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în 2024, numărul sesizărilor privind discriminarea pe criteriul orientării sexuale și identității de gen a crescut cu aproximativ 15% față de anul precedent, însă multe cazuri rămân neraportate. Experții în drepturile omului subliniază că astfel de incidente subminează eforturile de promovare a toleranței și egalității în societatea românească și necesită o reformă profundă în modul în care instituțiile statului interacționează cu comunitățile vulnerabile.
De ce contează
Acest caz este emblematic pentru provocările cu care se confruntă persoanele trans și comunitatea LGBTIQ+ în România, evidențiind o problemă sistemică legată de abuzurile instituționale și infracțiunile motivate de ură. Refuzul inițial de a înregistra plângerea privind agresiunea polițiștilor, așa cum susține ACCEPT, subliniază o posibilă complicitate sau o lipsă de voință de a investiga faptele, ceea ce erodează încrederea publicului în sistemul de justiție. Cazul pune presiune pe autorități să demonstreze că pot asigura protecția și egalitatea în fața legii pentru toți cetățenii, indiferent de identitatea lor de gen, și să combată impunitatea.
Ancheta Parchetului Militar este crucială pentru a stabili adevărul și a trage la răspundere pe cei vinovați, în cazul în care acuzațiile se confirmă. De asemenea, reacția Partidului SENS și solicitarea unui Plan Național de Acțiune pentru combaterea infracțiunilor motivate de ură subliniază necesitatea unor măsuri legislative și instituționale concrete pentru a proteja comunitățile vulnerabile.
Este esențial ca România să își alinieze practicile la standardele europene de respectare a drepturilor omului, asigurând că astfel de incidente sunt investigate transparent și că victimele primesc sprijinul necesar și acces la justiție.