Președintele elimină competiția electorală și opoziția
Președintele nicaraguan Daniel Ortega a anunțat, duminică seară, că țara sa nu va mai organiza alegeri, eliminând astfel posibilitatea unei contestații electorale la încheierea mandatului său anul viitor și consolidând și mai mult regimul pe care îl conduce împreună cu soția sa, Rosario Murillo. Anunțul a fost făcut în cadrul unui discurs de comemorare a revoluției sandiniste din 1979, o mișcare la care Ortega însuși a contribuit pentru a răsturna dictatura susținută de SUA a lui Anastasio Somoza, relatează at ât CNN, cât și Reuters, citată de Agerpres.
Ortega, care deține puterea neîntrerupt din 2007, după un mandat prezidențial anterior în anii 1980, a declarat că această decizie va „închide orice cale către opoziție”, deși nu a oferit detalii concrete despre modul în care va fi aplicată interdicția. „Nu vor mai avea loc alegeri aici pentru ca ei să încerce să preia guvernul și puterea”, a afirmat Ortega, adăugând că „zilele în care partidele susținute de Yankees (Statele Unite) și Somociștii se întorceau la putere au ajuns – niciodată din nou”. Această declarație, prima sa apariție publică în ultimele două luni, subliniază o retorică anti-americană constantă, în contextul în care administrația Trump a descris guvernul său drept o dictatură și a impus sancțiuni asupra a peste 2.350 de oficiali nicaraguani și a rudelor acestora.
Ultimele alegeri din Nicaragua, desfășurate în 2021, au fost larg contestate la nivel internațional, după ce Ortega a reținut oponenți politici și lideri de afaceri, criminalizând disidența. Anul trecut, Ortega și-a consolidat și mai mult puterea printr-o serie de reforme constituționale. Acestea au inclus numirea soției sale, Rosario Murillo, în funcția de „co-președinte” și extinderea mandatului prezidențial la șase ani. Practic, el și soția sa controlează toate aspectele guvernului, inclusiv forțele armate și sistemul judiciar, transformând Nicaragua într-un stat autoritar, potrivit Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, care a acuzat guvernul de încălcarea sistematică a drepturilor omului.
Nicaragua se află într-o criză politică gravă încă din aprilie 2018, când protestele antiguvernamentale pe scară largă au fost reprimate violent, ducând la moartea a peste 300 de persoane. Această represiune a marcat o deteriorare semnificativă a situației drepturilor omului în țară, atrăgând condamnări internaționale și sporind izolarea regimului Ortega-Murillo.
Analiștii și politicienii din opoziție aflați în exil interpretează declarația lui Ortega ca o mărturisire a fricii, mai degrabă decât o demonstrație de forță. Tiziano Breda, analist senior la Armed Conflict Location & Event Data (ACLED), o organizație nonprofit care monitorizează violența politică, a declarat că „Ortega și Murillo se tem, evident, la ideea că cea mai mică deschidere politică ar putea crea condițiile pentru ca disidența să se manifeste și să amenințe controlul lor asupra puterii”. El a adăugat că, în loc să organizeze alegeri trucate, au ales să elimine complet competiția electorală, transformând țara într-o „dictatură în toată regula, condusă de familie”.
Felix Maradiaga, un fost candidat la președinție din partea opoziției, închis între 2021 și 2023 și ulterior expulzat în SUA, a subliniat pentru Reuters că vede comentariile lui Ortega ca pe „o mărturisire a fricii”. Maradiaga a declarat că „Ortega a recunoscut public ceea ce a fost întotdeauna adevărata sa intenție: să prevină ca proiectul său tiranic să fie supus oricărei forme de competiție democratică”. Această perspectivă este susținută și de Salvador Marenco, coordonatorul Colectivului pentru Drepturile Omului Nicaragua Nunca Más, cu sediul în Costa Rica, care a amintit că Ortega a reușit deja să zdrobească efectiv concurența în timpul realegerilor anterioare din 2011, 2016 și 2021.
Marenco a adăugat că reformele constituționale de anul trecut au stabilit deja un sistem de partid unic într-o țară în care liderii opoziției nu mai există, fiind exilați sau închiși. În opinia sa, Ortega încearcă să „evite riscul unei înfrângeri electorale, pentru că știe că poporul îl respinge”. Această mișcare radicală, de eliminare completă a alegerilor, confirmă tendințele autoritare observate de ani de zile în Nicaragua și marchează o îndepărtare definitivă de orice pretenție democratică.
De ce contează
Decizia președintelui Daniel Ortega de a anula alegerile în Nicaragua este un semnal alarmant pentru democrația regională și internațională. Aceasta consolidează o dictatură familială, suprimă orice formă de opoziție și validează criticile organizațiilor internaționale privind încălcările drepturilor omului. Pentru cetățenii nicaraguani, înseamnă o lipsă totală de reprezentare și o perpetuare a unui regim represiv, fără speranța unei schimbări prin mijloace democratice. De asemenea, crește tensiunile cu Statele Unite și accentuează izolarea internațională a țării, cu implicații economice și sociale profunde pentru o populație deja vulnerabilă.
Această evoluție ridică întrebări serioase despre viitorul stabilității în America Centrală și despre capacitatea comunității internaționale de a influența regimurile autoritare. Rămâne de văzut cum va reacționa Departamentul de Stat al SUA, care nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, și ce măsuri suplimentare ar putea fi impuse. De asemenea, este incert dacă această decizie va genera noi proteste interne și cum va gestiona regimul Ortega-Murillo o eventuală escaladare a nemulțumirilor populare, având în vedere precedentul violent din 2018.
Presiunea internațională și acțiunile diplomatice vor fi cruciale în monitorizarea situației și în sprijinirea societății civile nicaraguane.