Alertă maximă și mobilizare națională pentru viituri
Marți, 21 iulie 2026, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o avertizare hidrologică amplă, valabilă până pe 22 iulie, ora 24:00, care include coduri galben, portocaliu și roșu de inundații pentru mai multe bazine hidrografice din România. Cel mai înalt nivel de alertă, Codul Roșu, vizează în mod specific râurile din bazinele hidrografice Ialomița (amonte S.H. Moroeni și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Moroeni – amonte S.H. Târgoviște) și Prahova (bazin amonte S.H. Prahova), afectând județele Dâmbovița și Prahova. Acest cod roșu este valabil în intervalul 22 iulie, ora 03:00 – 12:00, aducând o noapte de coșmar anticipată pentru aceste zone, la doar câteva zile după ce viiturile au provocat ravagii în Bușteni.
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a declarat la Digi24 că toate instituțiile sunt în alertă maximă, însă a subliniat o problemă sistemică: România nu dispune de o soluție rapidă pentru a se proteja eficient de fenomenele meteorologice extreme, necesitând investiții majore în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor. "Răspunsul onest astăzi este că infrastructura împotriva inundațiilor nu acoperă nevoia întregii țări", a afirmat ministrul, conform Digi24. Această concluzie este susținută și de un studiu realizat de Banca Mondială, care evidențiază deficiențele sistemelor de protecție existente la nivel național.
Pe lângă Codul Roșu, INHGA a emis și un Cod Portocaliu de inundații, valabil în intervalul 22 iulie, ora 01:00 – 16:00, pentru râuri din bazinele hidrografice Argeș, Dâmbovița, Ialomița, Cricovul Dulce, Prahova și Buzău, afectând județele Argeș, Dâmbovița, Prahova, Ialomița și Buzău. De asemenea, un Cod Galben este în vigoare de marți, 21 iulie, ora 14:00, până miercuri, 22 iulie, ora 24:00, pentru râuri din bazinele hidrografice Olt, Olteț, Argeș, Ialomița, Buzău, Râmnicu Sărat și Putna, acoperind o zonă extinsă din județele Sibiu, Vâlcea, Argeș, Gorj, Dâmbovița, Giurgiu, Teleorman, Ilfov, Ialomița, Buzău, Brașov, Covasna și Vrancea.
Hidrologii avertizează că în aceste intervale sunt prognozate "scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menționate, cu posibile depășiri ale cotelor de apărare". Această situație subliniază vulnerabilitatea României la fenomenele hidrologice extreme, o problemă recurentă în ultimii ani. Spre exemplu, în 2020, România s-a confruntat cu inundații severe care au afectat peste 200 de localități și au necesitat intervenția masivă a forțelor de urgență, conform rapoartelor IGSU din acel an.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a precizat că, deși autoritățile au fost avertizate din timp prin sistemele de alertă emise de ANM, o soluție pe termen scurt de adaptare a țării împotriva inundațiilor nu există. Ea a menționat că în acest an au fost lansate un număr record de lucrări pentru infrastructura critică și au fost alocate fonduri fără precedent pentru acest domeniu, iar mecanismul apei, adoptat recent, ar urma să asigure finanțarea necesară pentru continuarea acestor investiții. Cu toate acestea, decalajul față de statele europene cu infrastructură hidrotehnică avansată, precum Olanda sau Germania, rămâne semnificativ. Spre deosebire de alte episoade din trecut, inundațiile din această perioadă nu au provocat pierderi de vieți omenești, afectând punctual anumite localități, nu zone extinse din mai multe județe, potrivit declarațiilor ministrului.
În ceea ce privește sprijinul pentru persoanele afectate de inundații, Diana Buzoianu a anunțat că Executivul va analiza situația în ședința programată joi. Deși Ministerul Mediului nu are atribuții directe în acordarea despăgubirilor, ministrul s-a arătat convinsă că vor fi alocate resurse acolo unde va fi nevoie, menționând că în trecut s-au luat măsuri similare. Această abordare post-factum, deși necesară, contrastează cu nevoia stringentă de investiții preventive și de modernizare a sistemelor de avertizare și apărare, pentru a reduce impactul viitoarelor evenimente climatice extreme.
De ce contează
Această nouă serie de avertizări hidrologice și mobilizarea autorităților subliniază vulnerabilitatea continuă a României la schimbările climatice și la fenomenele meteorologice extreme. Impactul direct se resimte asupra comunităților locale, cu riscuri de pierderi materiale semnificative, evacuări și perturbări ale vieții cotidiene. Pe termen lung, lipsa unei infrastructuri adecvate de apărare împotriva inundațiilor, așa cum a subliniat și ministrul Buzoianu, reprezintă o amenințare la adresa dezvoltării economice și a siguranței cetățenilor, impunând costuri ridicate pentru intervenții de urgență și reconstrucție, în loc de investiții preventive mai eficiente.
În ciuda eforturilor de mobilizare rapidă a autorităților și a alocării de fonduri pentru infrastructura critică în acest an, provocarea majoră rămâne implementarea rapidă și eficientă a soluțiilor pe termen mediu și lung. Situația actuală ridică întrebări privind eficiența strategiilor naționale de gestionare a riscului la inundații și capacitatea României de a se adapta la un climat în schimbare.
Următoarea ședință de guvern de joi va fi crucială pentru a stabili măsurile de sprijin pentru sinistrați, dar și pentru a reafirma angajamentul pentru investiții durabile în prevenție și adaptare, esențiale pentru protejarea cetățenilor și a infrastructurii critice în fața unor fenomene care devin tot mai frecvente și mai intense.