Viituri rapide și scurgeri pe versanți, avertizează hidrologii.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis marți, 21 iulie 2026, o avertizare de cod roșu de inundații pentru râuri din județele Dâmbovița și Prahova, valabilă în intervalul 22 iulie, ora 03:00 – 22 iulie, ora 12:00. Această alertă de maximă intensitate vizează bazinele hidrografice Ialomița, în special amonte de stația hidrometrică (S.H.) Moroeni și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Moroeni – amonte S.H. Târgoviște, precum și bazinul Prahova, amonte de S.H. Prahova, conform informațiilor transmise de INHGA.
Decizia vine în contextul unei situații hidrometeorologice precare, marcată de precipitații abundente și propagarea acestora, ce pot genera scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale, și creșteri semnificative de debite și niveluri pe unele râuri. Hidrologii subliniază că sunt posibile depășiri ale cotelor de apărare, ceea ce a determinat și transmiterea unui mesaj Ro-Alert de către ISU Prahova pentru cetățenii din zonele afectate, cu valabilitate până miercuri, la ora 12:00, potrivit Mediafax.
Pe lângă codul roșu, INHGA a emis și alte avertizări. Un cod galben este valabil pentru intervalul 21 iulie 2026, ora 14:00 – 22 iulie 2026, ora 24:00, vizând râurile din bazinele hidrografice Olt, Argeș, Ialomița și Siret. Un nivel superior de alertă, cod portocaliu, este în vigoare în intervalul 22 iulie 2026, ora 01:00 – 22 iulie 2026, ora 16:00, pentru anumite sectoare ale acelorași bazine. Aceste fenomene hidrologice potențial periculoase se pot produce și pe afluenți de grad inferior ai râurilor marcate, precum și pe cursurile de apă necadastrate din bazinele hidrografice vizate, a precizat Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.
Situația actuală este o continuare a evenimentelor meteo extreme care au lovit regiunea în ultimele zile. Duminică, o furtună puternică a provocat o viitură devastatoare în Bușteni, Prahova, inundând Drumul Național 1 și mai multe străzi, inclusiv strada Telecabinei, unde au fost raportate pagube semnificative. O femeie a fost luată de ape la intrarea în oraș, iar zeci de mașini au fost surprinse de viitură pe drumuri. Luni după-amiază, DN1 a fost blocat din nou în zona Comarnic–Nistorești, din cauza acumulării de apă pe carosabil, circulația fiind restricționată pe sensul Ploiești-Brașov, între kilometrii 99 și 100 în Nistorești și la km 107 în Comarnic, conform relatărilor Libertatea.
Aceste evenimente subliniază vulnerabilitatea infrastructurii și a așezărilor umane în fața fenomenelor meteo extreme, care par să se intensifice în frecvență și intensitate în România. Potrivit unui raport al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din 2023, frecvența inundațiilor și a secetelor a crescut cu 30% în ultimii 10 ani, comparativ cu deceniul precedent. Experții climatologi de la Universitatea din București au avertizat în 2025 că regiunile subcarpatice, precum Prahova și Dâmbovița, sunt deosebit de expuse riscului de inundații rapide din cauza configurației geografice și a defrișărilor, care reduc capacitatea solului de a absorbi apa.
În fața acestor riscuri, INHGA recomandă populației și autorităților locale să urmărească evoluția situației hidrometeorologice și să aplice regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase. Acest regulament, actualizat în 2024, include proceduri de avertizare, evacuare și intervenție rapidă. Cu toate acestea, criticii susțin că, deși există reglementări, implementarea și coordonarea la nivel local rămân o provocare, iar investițiile în infrastructura de prevenire, cum ar fi digurile și sistemele de drenaj, sunt insuficiente în multe zone.
Comparativ cu alte țări europene, România se confruntă cu o provocare similară în gestionarea inundațiilor. De exemplu, Germania și Franța au investit masiv în sisteme integrate de avertizare timpurie și în măsuri de reținere a apei, cum ar fi zonele umede artificiale și gestionarea forestieră sustenabilă, reușind să reducă impactul inundațiilor cu aproximativ 15% în ultimii cinci ani, conform datelor Eurostat din 2025. În România, deși s-au făcut progrese, încă există un decalaj în implementarea completă a Directivei Europene privind Inundațiile (2007/60/CE), care impune statelor membre să evalueze riscurile și să elaboreze planuri de gestionare a inundațiilor.
De ce contează
Aceste avertizări de inundații și evenimentele recente din Prahova și Dâmbovița subliniază urgența adaptării la schimbările climatice și a investițiilor în infrastructura de prevenire. Pentru cetățeni, riscul de pierderi materiale și chiar de vieți este real, necesitând o atenție sporită la mesajele de avertizare și respectarea instrucțiunilor autorităților. Pentru autorități, este un semnal că planurile de gestionare a riscurilor trebuie consolidate și implementate eficient, pentru a proteja comunitățile și a asigura reziliența în fața fenomenelor meteo extreme tot mai frecvente.
Autoritățile au anunțat că vor continua să monitorizeze situația hidrometeorologică și vor actualiza prognoza hidrologică în funcție de evoluția fenomenelor. Este esențial ca populația să rămână informată prin intermediul canalelor oficiale și să ia măsuri preventive, în special în zonele deja afectate sau cele aflate sub cod roșu. Rămâne de văzut dacă evenimentele recente vor accelera investițiile necesare în modernizarea infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor și în implementarea unor strategii pe termen lung pentru gestionarea riscurilor climatice în România.
De asemenea, se așteaptă o evaluare detaliată a pagubelor și a măsurilor de sprijin pentru comunitățile afectate.