Ancheta vizează achiziții publice la Spitalul Județean Ilfov
Consiliul Județean Ilfov a confirmat marți, 21 iulie 2026, că Parchetul European (EPPO) a demarat o anchetă complexă legată de un proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), vizând suspiciuni de fraudă în achiziții publice și abuz în serviciu. Investigația, care a implicat percheziții la sediul instituției și la Spitalul Județean Ilfov, se concentrează pe achiziții în valoare de aproximativ 4 milioane de euro, destinate prevenirii infecțiilor nozocomiale.
Potrivit unui comunicat postat pe pagina de Facebook a Consiliului Județean Ilfov, instituția a pus la dispoziția procurorilor europeni toate documentele solicitate. „Dacă ancheta va stabili că unii funcționari și-au încălcat atribuțiile în derularea acestei achiziții, aceștia vor suporta rigorile legii”, a declarat conducerea CJ Ilfov, subliniind că „respectarea legii și transparența în folosirea fondurilor europene sunt condiții de bază ale activității noastre”. Instituția a reiterat deschiderea și disponibilitatea de a sprijini în continuare activitatea EPPO.
Ancheta Parchetului European, confirmată și de surse citate de G4Media, a inclus șapte percheziții nu doar la sediile instituțiilor publice, ci și la mai multe firme implicate în proiect, precum și la domiciliile unor persoane vizate. Dosarul, aflat în acest moment in rem, adică vizând faptele suspectate și nu persoane anume, se concentrează pe achizițiile efectuate în 2023 pentru Spitalul Județean Ilfov, aflat în subordinea Consiliului Județean.
Contextul acestei investigații este crucial, având în vedere că România este unul dintre principalii beneficiari ai PNRR, cu o alocare totală de aproximativ 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, conform datelor Comisiei Europene pentru anul 2021. Fondurile PNRR sunt destinate reformelor și investițiilor în domenii cheie precum sănătatea, digitalizarea și tranziția verde. Orice suspiciune de fraudă în utilizarea acestor fonduri subminează eforturile de modernizare și dezvoltare a țării, afectând direct capacitatea sistemului medical de a răspunde nevoilor cetățenilor, în special în contextul luptei cu infecțiile intraspitalicești.
Problema infecțiilor nozocomiale este una cronică în spitalele românești. Un raport al Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din 2022 arăta că rata de incidență a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) în România era semnificativ mai mare decât media europeană, estimată la 5-10% din pacienții internați. Investițiile în echipamente și protocoale de igienă, finanțate prin PNRR, sunt vitale pentru reducerea acestor riscuri, iar orice deturnare de fonduri are un impact direct asupra siguranței pacienților și a credibilității sistemului sanitar. În 2023, Ministerul Sănătății a lansat noi strategii de control al IAAM, cu un buget alocat consistent, iar proiectele PNRR ar trebui să completeze aceste eforturi, nu să fie afectate de nereguli.
Această anchetă a Parchetului European subliniază rolul esențial al EPPO, instituție independentă a Uniunii Europene, în protejarea bugetului UE. Înființată în 2021, EPPO are competența de a investiga, urmări penal și trimite în judecată infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE, inclusiv fraude cu fonduri europene, corupție și spălare de bani. Activitatea sa este crucială pentru a asigura că fondurile contribuabililor europeni sunt utilizate în mod corespunzător și nu sunt deturnate prin acte de corupție sau fraudă, un aspect deosebit de important în țările cu un istoric de probleme în gestionarea fondurilor europene, cum este și cazul României, conform rapoartelor OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă) din anii precedenți.
De ce contează
Această anchetă este un semnal puternic privind determinarea Parchetului European de a monitoriza strict modul în care sunt cheltuite fondurile PNRR în România. Deturnarea sumelor alocate pentru prevenirea infecțiilor nozocomiale are un impact direct și grav asupra sănătății publice, punând în pericol viețile pacienților și subminând încrederea în sistemul medical. Transparența și integritatea în gestionarea fondurilor europene sunt esențiale pentru credibilitatea României în fața partenerilor europeni și pentru succesul programelor de redresare post-pandemie, vitale pentru modernizarea infrastructurii și serviciilor publice.
Următoarea etapă a investigației va implica probabil audierea persoanelor vizate și analiza aprofundată a documentelor confiscate. Având în vedere că dosarul este in rem, procurorii vor căuta să identifice exact faptele penale și, ulterior, persoanele responsabile. Rămâne de văzut dacă ancheta va duce la inculpări formale și la recuperarea eventualelor prejudicii, un proces care poate dura considerabil.
Rezultatul acestei investigații va fi un test important pentru eficiența și independența Parchetului European în România, precum și pentru capacitatea instituțiilor publice românești de a asigura o gestionare corectă și transparentă a fondurilor europene, în special în contextul presiunilor de implementare rapidă a proiectelor PNRR.