Prima decizie majoră a noului premier britanic
Burnham elimină reprezintă subiectul principal al acestui articol. Noul premier britanic, Andy Burnham, a anunțat marți, 21 iulie 2026, eliminarea TVA-ului de pe facturile casnice la electricitate, o măsură ce va intra în vigoare la 1 octombrie 2026. Aceasta reprezintă prima decizie politică majoră a lui Burnham de la preluarea conducerii Guvernului de la Londra, având ca scop reducerea presiunii costului vieții asupra populației. Taxa pe valoarea adăugată va fi redusă de la 5% la zero, o decizie pe care Burnham a descris-o ca fiind menită să „ofere oamenilor un răgaz” și să „lase mai mulți bani în buzunarele oamenilor”, potrivit The Guardian.
Această măsură, anunțată în prima sa zi completă la Downing Street, ar urma să reducă factura anuală a unei gospodării medii cu aproximativ 45 de lire sterline (echivalentul a 53 de euro), conform estimărilor guvernamentale citate de AFP și Reuters. Costul pentru bugetul britanic este estimat la aproximativ 850 de milioane de lire sterline (un miliard de euro) pentru exercițiul financiar 2026-2027. Finanțarea acestei măsuri se va realiza prin anularea programului național de identitate digitală, inițiat de fostul premier Keir Starmer, proiect a cărui valoare fusese estimată la aproximativ 1,8 miliarde de lire sterline (2,1 miliarde de euro).
Eliminarea TVA-ului se aplică exclusiv electricității, nu și gazelor naturale, o decizie cu o componentă strategică de politică energetică. Guvernul urmărește astfel să reducă diferența de cost dintre cele două surse de energie și să stimuleze adoptarea pompelor de căldură și a sistemelor electrice de încălzire. În mod tradițional, o parte semnificativă a costurilor politicilor energetice și de mediu a fost inclusă în facturile la electricitate în Marea Britanie, făcând electricitatea relativ scumpă comparativ cu gazul, în ciuda obiectivelor de electrificare și reducere a emisiilor. Anterior, guvernul Starmer transferase deja o parte din aceste costuri către bugetul general, reducând facturile energetice cu aproximativ 150 de lire sterline pe an începând cu aprilie 2026, conform planului guvernamental pentru încălzirea locuințelor.
Programul de identitate digitală, sacrificat pentru a finanța această reducere de TVA, fusese conceput ca un instrument de combatere a muncii ilegale și a imigrației clandestine, prin introducerea unei identități digitale pentru persoanele angajate. Cu toate acestea, proiectul a fost intens criticat atât pentru costurile sale ridicate, cât și pentru implicațiile sale asupra protecției datelor și libertăților individuale. O comisie parlamentară transpartinică l-a descris chiar drept un „fiasco”. Deși anularea proiectului de identitate digitală eliberează fonduri, finanțarea pe termen lung a eliminării TVA nu este pe deplin clarificată, economiile fiind limitate, în timp ce renunțarea la încasările din TVA va afecta bugetul anual. Guvernul Burnham a explicat modul de acoperire a costurilor doar pentru actualul exercițiu financiar, nu și pentru anii următori.
Fostul ministru român al Economiei, Claudiu Năsui, a salutat decizia lui Burnham, calificând-o drept „corectă”. Într-o postare pe Facebook, deputatul USR a subliniat că Regatul Unit se alătură astfel țărilor europene care au redus TVA-ul la diverse produse și servicii. El a menționat exemple precum Finlanda, care a scăzut TVA-ul la alimente și medicamente la 13,5%, Germania, care a redus TVA-ul în Horeca de la 19% la 7%, Irlanda (9% în Horeca), Austria (4,9% la mâncare și TVA zero pentru produse de igienă și sănătate) și Suedia (6% la alimente). Năsui a contrastat această abordare cu situația din România, unde, în opinia sa, se anunță noi scheme de ajutor de stat de miliarde de euro și se naționalizează combinate, ceea ce unii „numesc liberalism”.
Andy Burnham a preluat funcția de premier pe 20 iulie 2026, după demisia lui Keir Starmer, care și-a pierdut sprijinul politic în cadrul Partidului Laburist, confruntându-se cu cote scăzute de popularitate și rezultate electorale slabe. Fost primar al regiunii Greater Manchester, Burnham a revenit în Camera Comunelor printr-o victorie categorică într-un scrutin parlamentar parțial, fapt care a intensificat presiunile asupra lui Starmer și i-a permis să candideze pentru șefia Partidului Laburist. După ce a fost desemnat oficial premier de regele Charles al III-lea, Burnham l-a numit pe John Healey, fost ministru al Apărării, în funcția de ministru de Finanțe, înlocuind-o pe Rachel Reeves. Ed Miliband a fost mutat la Ministerul de Externe, iar Louise Haigh a primit funcția de prim-secretar de stat.
În primul său discurs de la Downing Street, Burnham a promis britanicilor „un moment de ruptură” și „puțin spațiu de respirație” în fața creșterii costului vieții. Noul premier intenționează să prezinte, până la sfârșitul anului, un plan amplu de transformare a țării pentru următorul deceniu. Printre celelalte măsuri analizate de noua conducere se numără reducerea tarifelor pentru transportul public, construirea mai multor locuințe sociale, reforma sistemului de asistență socială și eventuale intervenții asupra chiriilor din sectorul privat. Un alt angajament major al lui Burnham este o descentralizare amplă, cu transferul unei părți mai mari a puterii de la Westminster către administrațiile locale.
Un grup de economiști a propus, de asemenea, introducerea unui impozit pe avere aplicat celor mai bogate gospodării din Marea Britanie, care ar putea aduce bugetului 10 miliarde de lire sterline pe an. Această sumă ar putea fi obținută prin aplicarea unei taxe minime de 2% gospodăriilor cu averi de peste 100 de milioane de lire sterline, o măsură care ar afecta mai puțin de o mie dintre cele mai bogate gospodării din țară, conform The Guardian.
De ce contează
Decizia lui Andy Burnham de a elimina TVA-ul la electricitate are un impact direct și imediat asupra buzunarelor cetățenilor britanici, oferind un răgaz financiar într-o perioadă marcată de presiuni inflaționiste și creșterea costului vieții. Această măsură semnalează o schimbare de direcție politică, axată pe sprijinul direct al gospodăriilor și pe o abordare pragmatică a problemelor economice. Pe termen lung, avantajarea electricității în detrimentul gazului prin această reducere fiscală ar putea accelera tranziția energetică și adoptarea tehnologiilor mai ecologice, cum ar fi pompele de căldură, contribuind la îndeplinirea obiectivelor climatice ale Regatului Unit. De asemenea, decizia subliniază importanța politicilor fiscale în gestionarea costului vieții și în orientarea comportamentelor de consum.
Pe termen scurt, măsura va fi implementată începând cu 1 octombrie 2026, iar guvernul va trebui să demonstreze cum va acoperi costurile pe termen mediu și lung, având în vedere că anularea programului de identitate digitală oferă o finanțare limitată. Rămâne de văzut dacă propunerea unui impozit pe avere pentru gospodăriile bogate, avansată de economiști, va fi luată în considerare de noul guvern pentru a consolida bugetul. De asemenea, implementarea planului de transformare a țării pentru următorul deceniu, promis de Burnham până la sfârșitul anului, va oferi mai multe detalii despre direcția economică și socială a Regatului Unit.
Măsurile privind transportul public, locuințele sociale, asistența socială și chiriile, alături de o descentralizare amplă, vor fi indicatori cheie ai viziunii noului premier pentru Marea Britanie post-Starmer.