Contrast în politicile energetice și fiscale europene
Noul premier britanic, Andy Burnham, a anunțat o măsură economică majoră la scurt timp după preluarea mandatului: eliminarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) din facturile interne la energia electrică, începând cu 1 octombrie 2026. Această decizie, destinată să atenueze presiunea costului vieții asupra familiilor, contrastează puternic cu o măsură adoptată în trecut în România, unde guvernul condus de premierul de atunci, Bolojan, a optat pentru creșterea acestei taxe. Declarația lui Burnham subliniază o schimbare de paradigmă la Londra, afirmând că "De multă vreme, Westminster nu mai lucrează în interesul oamenilor, iar familiile se confrută cu dificultăți legate de costul vieții", conform Reuters și Gândul.
Costul estimat al acestei măsuri în Marea Britanie se ridică la aproximativ 850 de milioane de lire sterline în anul fiscal 2026-2027, pe baza prețurilor estimate la energie. Finanțarea va proveni din anularea programului guvernamental de identificare digitală, un proiect amplu estimat să coste 1,8 miliarde de lire sterline (echivalentul a 2,42 miliarde de dolari) în următorii trei ani. Această inițiativă, care prevedea un sistem de identitate digitală pentru toți angajații, a fost criticată de o comisie parlamentară interpartinică drept un "eșec", deși fusese concepută inițial pentru a combate migrația ilegală, potrivit informațiilor furnizate de Downing Street.
Reducerea TVA-ului la energie electrică, de la 5% la 0%, este estimată să diminueze plafonul anual de preț stabilit de Ofgem cu aproximativ 45 de lire sterline în octombrie. Mai mult, se anticipează că această măsură va contribui la scăderea inflației IPC cu aproximativ 0,10 puncte procentuale și a inflației RPI cu aproximativ 0,14 puncte procentuale. Aceste cifre, prezentate în comunicatul Guvernului britanic, demonstrează o abordare proactivă în gestionarea economică și socială, cu un impact direct asupra puterii de cumpărare a cetățenilor.
Contextul românesc, așa cum a fost menționat de titlul inițial, a fost marcat de o decizie diferită în timpul guvernului Bolojan, care a ales să majoreze TVA-ul la energie. Această divergență subliniază orientări fiscale opuse în fața provocărilor economice. În timp ce Marea Britanie, confruntată cu o criză a costului vieții similară cu cea din alte țări europene, inclusiv România, a optat pentru o relaxare fiscală directă pentru consumatori, deciziile anterioare din România au mers în direcția creșterii veniturilor la buget prin majorarea taxelor indirecte. Această abordare românească a fost adesea justificată prin necesitatea consolidării fiscale și respectării țintelor de deficit, însă a generat presiuni suplimentare asupra gospodăriilor.
Comparativ, în Uniunea Europeană, nivelurile TVA la energie variază considerabil. De exemplu, în 2023, media TVA la electricitate în UE era de aproximativ 20%, cu țări precum Ungaria aplicând o cotă de 27% și altele, precum Malta, o cotă redusă de 5%. Decizia Marii Britanii de a ajunge la 0% este una dintre cele mai agresive măsuri de acest gen în Europa, reflectând o urgență percepută de guvernul Burnham de a interveni direct în costurile suportate de cetățeni. Această mișcare ar putea influența dezbaterile privind politica fiscală în alte state membre UE, inclusiv în România, unde discuțiile despre o eventuală comisie de criză în Parlament, propusă de Sorin Grindeanu, pentru deblocarea proiectelor, indică o preocupare pentru eficiența guvernamentală și impactul asupra cetățenilor, deși nu direct legată de TVA la energie.
Criticii programului de identificare digitală din Marea Britanie, a cărui anulare finanțează reducerea TVA, au argumentat că acesta era ineficient și costisitor. Acesta este un exemplu de cum realocarea fondurilor de la proiecte cu eficiență scăzută poate elibera resurse pentru măsuri cu impact social imediat. În România, de-a lungul anilor, au existat numeroase discuții despre proiecte guvernamentale considerate ineficiente sau costisitoare, însă rareori s-a recurs la o anulare atât de directă pentru a finanța o reducere fiscală majoră. Această diferență de abordare subliniază prioritățile și flexibilitatea administrativă ale celor două guverne.
De ce contează
Această decizie a noului premier britanic are implicații semnificative, demonstrând o orientare clară către sprijinirea directă a cetățenilor în fața crizei costului vieții. Prin eliminarea TVA-ului la energie, familiile britanice vor vedea o reducere directă a facturilor, ceea ce poate atenua presiunile financiare și stimula consumul. Pentru România, contrastul cu deciziile anterioare privind TVA-ul la energie ridică întrebări despre strategiile fiscale adoptate și despre potențialul unor măsuri similare de sprijin direct pentru populație. Succesul acestei politici britanice ar putea genera presiuni pentru reevaluarea politicilor fiscale energetice în alte state europene.
Pe termen scurt, măsura britanică va oferi un răgaz financiar considerabil pentru milioane de gospodării. Rămâne de văzut dacă impactul estimat asupra inflației se va concretiza și dacă această strategie va fi sustenabilă pe termen lung, având în vedere fluctuațiile prețurilor la energie și nevoile bugetare. De asemenea, anularea programului de identificare digitală ridică întrebări despre alte modalități de combatere a migrației ilegale, aspect care va necesita o nouă abordare.
În contextul românesc, dezbaterea privind TVA-ul la energie și eficiența cheltuielilor publice va continua, influențată probabil și de exemplele din alte state europene, inclusiv de cel britanic.