Riscuri ridicate din cauza conflictului, politicii interne și deficitelor
Banca Națională a României (BNR) avertizează că riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân semnificativ ridicate, un avertisment reiterat în minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație din 8 iulie 2026. Această vulnerabilitate este alimentată de o combinație de factori externi, precum conflictul din Orientul Mijlociu și perspectivele politicilor monetare ale băncilor centrale majore, dar și de probleme interne persistente, inclusiv deficitele gemene (bugetar și de cont curent) încă mari și incertitudinile generate de situația politică internă.
„Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susţinut membrii Consiliului, evocând fluctuaţia aversiunii globale faţă de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi perspectiva conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore, dar mai cu seamă deficitele gemene încă mari, precum şi incertitudinile generate de situaţia politică internă”, se arată în Minuta BNR, citată de mai multe surse. Această declarație subliniază complexitatea provocărilor cu care se confruntă economia românească.
Potrivit documentului BNR, principalele cotații ale pieței monetare interbancare s-au menținut relativ constante în a doua jumătate a trimestrului II 2026. În paralel, randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat au continuat o ajustare descrescătoare, însă într-un ritm lent și sinuos. Această evoluție a fost influențată de contextul conflictului din Orientul Mijlociu și de situația politică internă, conform BNR.
Cursul de schimb leu/euro și-a anulat în mare parte corecția descendentă consemnată la mijlocul trimestrului II 2026, stabilizându-se pe un palier ușor inferior celui din mai, în timp ce raportul leu/dolar a continuat tendința general crescătoare, reluată în aprilie și accentuată de aprecierea monedei americane pe piețele financiare internaționale la mijlocul lunii mai. Această disociare între evoluția leului față de euro și dolar reflectă dinamica diferită a economiilor din zona euro și SUA, precum și impactul aversiunii globale față de risc.
În ceea ce privește inflația, noile date și analize ale BNR indică o reducere ușoară a ratei anuale în luna iunie 2026 și o scădere substanțială în trimestrul III 2026. Această diminuare este atribuită epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor, factori care au generat presiuni inflaționiste semnificative anterior. Prognoza pe termen mediu din mai 2026 anticipa o rată anuală a inflației de 10,3% în iunie, scăzând la 5,5% în decembrie 2026 și la 2,7% în martie 2028. Cu toate acestea, BNR revizuiește aceste estimări, indicând că valorile descrescătoare probabil atinse de inflație în perspectivă apropiată sunt ceva mai ridicate, în special din cauza influențelor recente provenite din majorarea chiriilor pentru locuințele de stat.
Membrii Consiliului de Administrație al BNR au subliniat importanța crucială a stabilității politice și guvernamentale, precum și necesitatea stringentă de a continua corecția fiscală. Aceasta trebuie să se alinieze planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană, având ca scop ajustarea treptată a deficitului de cont curent și reducerea primei de risc suveran, ceea ce ar diminua costurile de finanțare ale economiei. Lipsa de progres în aceste domenii ar putea amplifica vulnerabilitățile leului și ar putea descuraja investițiile. Potrivit Eurostat, deficitul bugetar al României a fost de 6,3% din PIB în 2025, o valoare semnificativ peste media europeană și o sursă constantă de îngrijorare pentru stabilitatea macroeconomică.
Balansul riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinat în sens ascendent pe termen scurt, în special din cauza incertitudinilor legate de evoluția cotațiilor gazelor naturale și a altor materii prime, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Efectele indirecte ale șocului energetic global, inclusiv prin prețurile bunurilor intermediare și finale importate, continuă să reprezinte o preocupare. Cu toate acestea, BNR a evidențiat și factori dezinflaționiști, precum ajustarea descendentă a cotației petrolului din iunie 2026 și indiciile unui an agricol bun, care ar putea tempera prețurile LFO (legume, fructe, ouă) și ale altor mărfuri agroalimentare. De asemenea, scăderea consumului privat și consolidarea trendului descendent al costurilor salariale din industrie/sectorul privat sunt așteptate să exercite presiuni dezinflaționiste pe termen mediu și lung, deși cu o întârziere.
Deficitul de cerere agregată a atins o dimensiune considerabilă spre finalul anului 2025 și în trimestrul I 2026, iar BNR anticipează o adâncire a acestuia în trimestrele următoare, în principal ca efect al progresului corecției bugetare inițiate în 2025. Această evoluție, combinată cu o redresare ușoară a activității economice în trimestrele II și III 2026, dar mai modestă decât prognoza precedentă, implică o coborâre a deficitului de cerere agregată la valori mai joase decât cele anticipate anterior. Redinamizarea formării brute de capital fix și un aport din partea consumului privat sunt factori care contribuie la ameliorarea evoluției economice, în timp ce exportul net ar putea avea un impact expansionist ușor diminuat.
Un aspect esențial subliniat de BNR este necesitatea absorbției și utilizării la maximum a fondurilor europene, în special a celor aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste fonduri sunt vitale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu. Ele sunt, de asemenea, cruciale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești, conform documentului BNR. În contextul actual, o utilizare eficientă a celor peste 29 de miliarde de euro alocate României prin PNRR reprezintă o pârghie fundamentală pentru dezvoltare.
Pe lângă riscurile interne, conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global continuă să genereze incertitudini și riscuri semnificative asupra perspectivei activității economice și a evoluției inflației pe termen mediu. Acestea pot afecta puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, precum și activitatea și profiturile firmelor, inclusiv prin influențarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european și mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare. Această interconectare a economiei românești cu evenimentele globale subliniază importanța unei abordări prudente și proactive din partea autorităților.
De ce contează
Stabilitatea leului și controlul inflației sunt esențiale pentru puterea de cumpărare a cetățenilor și pentru predictibilitatea mediului de afaceri. Fluctuațiile mari ale cursului de schimb pot crește costurile importurilor, afectând prețurile bunurilor de consum și erodând veniturile populației. De asemenea, incertitudinea politică și deficitele bugetare mari descurajează investițiile străine, esențiale pentru crearea de locuri de muncă și creșterea economică pe termen lung. Menținerea stabilității macroeconomice, conform recomandărilor BNR, este vitală pentru a asigura un climat favorabil dezvoltării și pentru a proteja economia românească de șocurile externe.
În concluzie, Banca Națională a României menține o poziție de prudență, subliniind că, deși există semne de atenuare a inflației și o redresare modestă a activității economice, riscurile persistă. Stabilitatea cursului de schimb al leului rămâne sub presiune din cauza deficitelor structurale, a incertitudinii politice interne și a contextului geopolitic volatil. Este imperativă continuarea consolidării fiscale și guvernanța stabilă, alături de valorificarea maximă a fondurilor europene, pentru a construi reziliența economiei românești.
Fără măsuri ferme în aceste direcții, vulnerabilitățile actuale ar putea fi amplificate, punând în pericol perspectivele de creștere durabilă și prosperitate pe termen lung.