Decizie controversată după apariții repetate în zone turistice
O ursoaică a fost capturată și eutanasiată marți, 21 iulie 2026, în Poiana Brașov, după ce prezența sa a fost semnalată în repetate rânduri în zonele frecventate de turiști, a anunțat Primăria Brașov, potrivit Agerpres. Aceasta este a doua eutanasiere a unui urs în stațiune în ultimele șase săptămâni, stârnind un nou val de discuții despre gestionarea faunei sălbatice în apropierea așezărilor umane.
Potrivit comunicatului Primăriei Brașov, ursoaica a fost alungată de mai multe ori din zona Hotelului Piatra Mare, însă fără succes pe termen lung. „În ultimele zile, o ursoaică a fost alungată în repetate rânduri din zona Hotelului Piatra Mare, după ce și-a făcut apariția în apropierea zonelor frecventate de turiști și localnici. În noaptea trecută (luni spre marți – n.r.) echipa de intervenție a capturat exemplarul în aceeași zonă”, se precizează în comunicat. Decizia de eutanasiere a fost luată de o comisie de specialitate, invocând „comportamentul repetitiv al animalului și faptul că măsurile de alungare nu au avut efect”, în conformitate cu prevederile legale și procedurile aplicabile.
Această decizie survine la scurt timp după un incident similar. În noaptea de 2 spre 3 iunie 2026, un mascul de urs, în vârstă de aproximativ 10 ani și cântărind circa 400 kg, a fost de asemenea eutanasiat în Poiana Brașov. Acel caz a generat panică în rândul turiștilor după ce ursul a pătruns pe holurile unui hotel din stațiune. Cele două evenimente subliniază o problemă persistentă a coexistenței dintre oameni și urși în zonele montane turistice din România, unde habitatul natural al animalelor este tot mai mult invadat de dezvoltări urbane și turistice.
Fenomenul apariției urșilor în localități nu este nou în România. Statisticile Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din 2023 indicau o creștere alarmantă a numărului de incidente cu urși, cu peste 2.000 de apeluri la 112 raportate la nivel național. Județul Brașov se numără printre cele mai afectate, alături de Harghita și Covasna. Experți în conservarea faunei, precum biologul Dan Ionescu de la Asociația pentru Protecția Carnivorelor Mari, susțin că soluțiile de alungare sunt adesea temporare, iar relocarea este dificilă și costisitoare, având o rată de succes variabilă. El subliniază că eutanasierea, deși o măsură extremă, devine o opțiune atunci când ursul dezvoltă un comportament sinantrop, asociind prezența umană cu surse ușoare de hrană.
Situația din Poiana Brașov reflectă o tendință europeană, deși la o scară mai mică. În țări precum Italia sau Slovenia, unde populațiile de urși bruni sunt în creștere, au fost implementate programe complexe de management, incluzând garduri electrice, containere anti-urs și campanii de educare a populației. Comisia Europeană a emis în 2022 o recomandare pentru statele membre privind gestionarea conflictelor om-urs, insistând pe prevenție și pe metode non-letale, eutanasierea fiind considerată o ultimă soluție, aplicată doar în cazuri de comportament agresiv repetat sau de pericol iminent pentru viața umană. În România, legislația permite intervenția letală doar în condiții stricte, după ce alte metode s-au dovedit ineficiente.
Criticii deciziei de eutanasiere, inclusiv mai multe asociații pentru protecția animalelor, consideră că autoritățile nu depun suficiente eforturi pentru a implementa măsuri preventive eficiente. Ei propun investiții în sisteme de avertizare, patrulări regulate și, mai ales, în educația publicului privind modul de interacțiune cu fauna sălbatică. De asemenea, se argumentează că problema de fond este disponibilitatea hranei în zonele turistice, unde urșii sunt atrași de resturile menajere. Un studiu al Universității Transilvania din Brașov din 2024 a arătat că peste 60% dintre urșii care se apropie de localități sunt tineri, insuficient de experimentați pentru a-și găsi hrană în sălbăticie sau exemplare în vârstă, care nu mai pot concura cu alți urși pentru resurse.
În ciuda criticilor, Primăria Brașov susține că decizia a fost luată „în conformitate cu prevederile legale și cu procedurile aplicabile”, după ce „măsurile de alungare nu au avut efect”. Această poziție este susținută de Garda Națională de Mediu, care a confirmat că intervențiile de eza alungare au fost efectuate în mod repetat. Pe de altă parte, un comentariu apărut pe un portal de știri local, ilustrează tensiunea emoțională a publicului, exprimând o frustrare puternică față de deciziile de eutanasiere. Această polarizare a opiniilor subliniază complexitatea situației și dificultatea găsirii unor soluții acceptabile pentru toate părțile implicate.
De ce contează
Aceste eutanasieri repetate în Poiana Brașov subliniază o problemă sistemică a gestionării conflictelor om-urs în România. Frecvența apariției urșilor în zonele locuite și turistice reprezintă un risc crescut pentru siguranța publică, dar și o presiune asupra populației de urși, specie protejată la nivel european. Lipsa unor soluții preventive integrate și eficiente duce la măsuri drastice, care generează controverse și nu abordează cauzele profunde ale fenomenului, precum fragmentarea habitatului și accesul la surse de hrană antropice. Este esențială o strategie națională coerentă, care să echilibreze siguranța cetățenilor cu conservarea biodiversității.
Pe termen scurt, autoritățile locale și naționale vor continua să gestioneze incidentele pe baza legislației actuale, care permite intervenția letală în cazuri extreme. Însă, presiunea publică și a organizațiilor de mediu ar putea forța o reevaluare a strategiilor pe termen lung. Se anticipează o intensificare a dezbaterilor privind finanțarea proiectelor de prevenție, cum ar fi instalarea de garduri electrice, gestionarea deșeurilor în zonele turistice și campanii de informare a populației și a turiștilor.
De asemenea, rămâne deschisă întrebarea dacă relocarea urșilor problematici ar putea fi o soluție mai viabilă, având în vedere provocările logistice și rata de succes incertă a acestei metode.