O lege cu două componente, una diplomatică și una socială
Președintele Nicușor Dan a promulgat recent o lege inițiată de parlamentari ai partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care desemnează anul 2026 drept „Anul Statelor Unite ale Americii în România”. Această decizie deschide calea pentru o serie amplă de evenimente publice, culturale, academice și diplomatice menite să celebreze și să aprofundeze relațiile bilaterale. „Actul normativ permite organizarea unor evenimente publice, culturale, academice și diplomatice”, a declarat un purtător de cuvânt al Președinției, subliniind importanța strategică a acestei inițiative.
Potrivit informațiilor inițiale, cu prilejul Anului Statelor Unite ale Americii în România, autoritățile administrației publice centrale și locale vor putea organiza sau sprijini material și logistic, în limita fondurilor aprobate, conferințe și dezbateri publice. Legea promulgată de Nicușor Dan permite și desfășurarea unor evenimente culturale, academice și educaționale dedicate istoriei și valorilor americane, precum și a unor acțiuni de diplomație publică și comunicare româno-americană. De asemenea, vor putea fi organizate și alte activități destinate promovării cooperării dintre cele două state și reafirmării angajamentului României față de libertatea de exprimare, democrație și valorile lumii libere. Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune vor putea difuza materiale tematice realizate cu această ocazie.
Proiectul de lege inițiat de parlamentarii AUR a fost votat în plenul Camerei Deputaților la 30 iunie 2026, cu o majoritate covârșitoare de 283 de voturi pentru, opt voturi împotrivă și patru abțineri. Deși inițiat de un partid adesea etichetat drept „suveranist” și critic la adresa influențelor externe, inclusiv a celor occidentale, promovarea unei legi care celebrează relația cu SUA a surprins o parte a observatorilor politici. Aceasta ar putea fi interpretată ca o încercare a AUR de a-și diversifica imaginea politică sau de a sublinia importanța parteneriatului strategic al României, indiferent de orientările interne.
Pe lângă componenta diplomatică, actul normativ are și o a doua dimensiune, mai puțin mediatizată, dar cu un impact social semnificativ. Legea vizează îmbunătățirea accesului în condominiile cu cel puțin trei niveluri supraterane, inclusiv în imobilele aflate în zone construite protejate. Această prevedere este crucială pentru numeroși cetățeni români, în special pentru persoanele în vârstă sau cu dizabilități, care locuiesc în blocuri vechi, construite fără lifturi.
Autoritățile locale vor putea finanța din bugetele proprii, prin programe multianuale, proiectarea, construirea și instalarea unor lifturi în blocurile care nu au fost prevăzute cu acestea în proiectul inițial. În locul lifturilor sau împreună cu acestea, vor putea fi montate scări mecanizate, platforme elevatoare ori rampe. Programul va fi pus în aplicare de unitățile și subdiviziunile administrativ-teritoriale, prin autoritățile locale, pentru realizarea investițiilor destinate asociațiilor de proprietari din blocurile eligibile.
Finanțarea acestor proiecte va proveni din surse diverse: fonduri europene, transferuri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, bugete locale, donații, sponsorizări sau alte surse constituite legal. Un aspect important este că, în primele 18 luni de aplicare, proiectele vor fi finanțate cu prioritate din fonduri europene, subliniind angajamentul României de a utiliza resursele UE pentru îmbunătățirea infrastructurii sociale. Sumele acordate de la bugetul de stat prin program vor fi nerambursabile și vor completa resursele disponibile la nivel local, iar beneficiarii vor putea achita din bugetele proprii atât cheltuielile care nu sunt acoperite de stat, cât și alte costuri necesare pentru finalizarea investițiilor.
Senatorul PSD Robert Cazanciuc a declarat, după votul din Parlament, că aproximativ 3,5 milioane de români locuiesc în 88.000 de blocuri fără lift, conform datelor disponibile în 2026. Această statistică subliniază amploarea problemei și necesitatea unei intervenții legislative. Proiectul ar urma să înceapă printr-o etapă-pilot care va cuprinde 100 de blocuri, câte două în fiecare județ. Potrivit estimărilor constructorilor, instalarea unui lift exterior va costa aproximativ 50.000 de euro pentru fiecare scară de bloc, o investiție considerabilă, dar esențială pentru calitatea vieții locatarilor.
Deși legea a fost inițiată de AUR, o formațiune politică adesea percepută ca fiind eurosceptică și naționalistă, colaborarea transpartinică pentru adoptarea acestei legi, inclusiv cu sprijinul PSD, demonstrează că anumite nevoi sociale pot transcende diviziunile ideologice. Această inițiativă se înscrie într-un context mai larg de modernizare a infrastructurii urbane și de îmbunătățire a accesibilității, similar cu programele implementate în alte state membre ale Uniunii Europene, unde fondurile structurale sunt adesea direcționate către reabilitarea urbană și creșterea incluziunii sociale.
**De ce contează**
Această lege este semnificativă pe mai multe planuri. Pe de o parte, reafirmă angajamentul României față de parteneriatul strategic cu Statele Unite, un pilon esențial al securității și stabilității regionale, mai ales în contextul geopolitic actual. Pe de altă parte, componenta socială a legii răspunde unei nevoi stringente a milioane de români care locuiesc în blocuri fără lift, îmbunătățind accesibilitatea și calitatea vieții. Impactul se va resimți direct în comunități, prin creșterea confortului și a incluziunii sociale, transformând infrastructura urbană și facilitând accesul persoanelor vulnerabile.
Pe termen scurt, promulgarea legii deschide calea pentru demararea programelor de finanțare și implementare a lifturilor, începând cu etapa-pilot. Următorul pas va fi elaborarea normelor metodologice de aplicare și lansarea apelurilor de proiecte pentru asociațiile de proprietari. Pe termen mediu și lung, succesul programului va depinde de alocarea constantă de fonduri și de capacitatea autorităților locale de a gestiona eficient investițiile.
Rămâne de văzut cum va fi percepută această dublă inițiativă a AUR, care combină diplomația cu o problemă socială internă, și dacă va contribui la consolidarea imaginii partidului în peisajul politic românesc.