Decizie istorică după o campanie civică amplă
Județul Iași a devenit, în iulie 2026, primul din România care interzice sălile de jocuri de noroc de tip slot-machine, cunoscute sub denumirea de „păcănele”. Această decizie istorică, adoptată de toate cele 98 de consilii locale din județ, vine în urma unei ample campanii civice și a unei petiții semnate de peste 7.000 de cetățeni, care au subliniat impactul devastator al jocurilor de noroc asupra familiilor și comunității. „Sunt multe familii dezbinate din cauza jocurilor de noroc și mi se pare că este OK [această decizie]”, a declarat un localnic, reflectând sentimentul general.
Demersul, inițiat de Grupul de Inițiativă Civică „În Stradă” și cofondat de Paul Ciobanu, a început în comuna Miroslava, a continuat cu municipiul Iași și, ulterior, a fost extins la nivelul întregului județ. Potrivit lui Ciobanu, citat de 7est.ro, „pe raza întregului județ nu mai sunt permise slot-machine-urile. Nu se vor mai emite noi autorizații pentru sălile de jocuri sau pentru aparatele de acest tip.” Această măsură plasează Iașiul într-o poziție de pionierat la nivel național, generând speranțe pentru replicarea modelului în alte județe, având în vedere că s-au format deja peste 170 de campanii locale inspirate de inițiativa „Iașiul – Spune nu păcănelelor”.
Impactul deciziei este deja vizibil în unele localități. Cătălin Lupu, primarul comunei Ciurea, a declarat că cele șase puncte de lucru cu jocuri de noroc de pe raza comunei au și plecat. „Aveau acces, din păcate, și minori și mergeau acolo și jucau. Nu le mai întâlnesc tot timpul, nu le mai sar în ochi acele lumini, acele îndemnuri: 'Hai, vino și câștigi!'”, a explicat primarul, evidențiind reducerea expunerii minorilor. Un alt localnic a mărturisit experiența personală: „Vreo jumătate de an am jucat. Era o fascinație. Te bucurai pentru 20 de lei. Dar după aceea, când pierdeai, când mă duceam acasă la soție, la copii, în loc să iau o pâine, plecam supărat.”
Deciziile consiliilor locale variază în privința implementării. Unele localități au optat pentru eliminarea imediată a sălilor de jocuri, în timp ce altele au hotărât închiderea lor pe măsură ce autorizațiile existente expiră. Conform datelor Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), ultimele licențe vor expira în februarie 2027, moment în care interdicția va fi deplină în tot județul. În municipiul Iași, Consiliul Local a mers chiar mai departe, interzicând toate formele de jocuri de noroc, cu excepția Loto și Prono. Municipiul Pașcani, deși inițial a întâmpinat dificultăți în adoptarea proiectului, a aprobat ulterior interzicerea, fiind ultima administrație locală din județ care s-a aliniat deciziei, așa cum a subliniat Paul Ciobanu.
Această inițiativă locală a fost facilitată de o ordonanță guvernamentală care a mutat decizia privind reglementarea jocurilor de noroc la nivelul autorităților locale. Paul Ciobanu a salutat această schimbare, afirmând că „e mai ușor să convingi o primărie decât un guvern să legifereze.” Această autonomie locală a permis o reacție rapidă și adaptată nevoilor comunitare, în contrast cu inerția deciziilor la nivel central. Totuși, în funcție de reglementările specifice fiecărei localități cu peste 15.000 de locuitori, anumite activități precum pariurile sportive sau pokerul ar putea continua în unele zone, subliniind o diferență de abordare în cadrul județului.
Fenomenul jocurilor de noroc a luat o amploare considerabilă în România în ultimii ani. Potrivit unui studiu realizat de Asociația Joc Responsabil în 2023, aproximativ 15% dintre români au participat la jocuri de noroc în ultimul an, cu o creștere alarmantă a numărului tinerilor și minorilor atrași de aceste activități. Cifrele Eurostat din 2022 indică faptul că România se numără printre țările europene cu o rată ridicată de dependență de jocuri de noroc, cu impacte socio-economice semnificative, de la falimente personale la destrămarea familiilor. Interdicția din Iași este o măsură proactivă menită să contracareze aceste tendințe negative, având în vedere că publicitatea agresivă și accesibilitatea sălilor de jocuri au contribuit la creșterea numărului de dependenți. Inițiatorii campaniei subliniază că, pe lângă interdicții, este esențială și educația, pentru a înțelege „tot procesul din spate” și a preveni recăderile sau atragerea către alte forme de risc.
De ce contează
Decizia Iașiului de a interzice păcănelele reprezintă un precedent crucial pentru România, demonstrând că presiunea civică și autonomia locală pot genera schimbări legislative semnificative cu impact social pozitiv. Aceasta oferă o speranță pentru familiile afectate de dependența de jocuri de noroc și subliniază importanța protejării minorilor de publicitatea agresivă. Succesul campaniei din Iași ar putea încuraja alte județe și comunități să adopte măsuri similare, contribuind la o reducere națională a fenomenului și la îmbunătățirea sănătății publice și sociale.
În viitor, rămâne de văzut în ce măsură modelul Iașiului va fi replicat la nivel național. Există deja indicii că alte campanii locale sunt în derulare, ceea ce ar putea duce la o presiune crescută asupra Guvernului pentru o legislație mai strictă la nivel central. Provocarea va fi monitorizarea eficacității interdicției și prevenirea apariției unor forme subterane de jocuri de noroc. De asemenea, este esențială dezvoltarea programelor de educație și sprijin pentru persoanele afectate de dependență, pentru ca măsura să aibă un impact durabil și complet.
Întrebarea este dacă această inițiativă va fi un catalizator pentru o schimbare profundă a atitudinii României față de jocurile de noroc sau va rămâne o excepție notabilă.