Mobilizare comunitară fără precedent împotriva jocurilor de noroc
Toate localitățile din județul Iași au adoptat hotărâri de interzicere a activităților cu aparate de tip slot-machine, cunoscute sub denumirea de „păcănele”. Anunțul a fost făcut vineri, 17 iulie 2026, de Grupul de Inițiativă Civică „În Stradă”, marcând finalizarea unui demers civic lansat în luna februarie a aceluiași an. Ultima decizie în acest sens a fost luată în Municipiul Pașcani, consolidând astfel poziția județului Iași ca un pionier în lupta împotriva dependenței de jocuri de noroc la nivel local.
Această realizare este rezultatul unei mobilizări susținute a comunității, a autorităților locale, a organizațiilor civice și a instituțiilor religioase din Iași. Contextul legislativ favorabil a fost creat de Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG 7/2026), care a conferit primăriilor puterea de a decide dacă autorizează sau interzic complet funcționarea sălilor de păcănele la nivel local. Această OUG permite consiliilor locale să elimine sălile de jocuri de noroc sau să stabilească zone stricte de funcționare, oferind instrumentele necesare pentru o intervenție directă.
Procesul de interzicere a debutat cu comuna Miroslava, prima localitate din județul Iași care a luat o astfel de decizie. La scurt timp, Municipiul Iași a urmat exemplul, Consiliul Local votând în unanimitate, pe 27 aprilie 2026, proiectul „Fără păcănele”, propus de USR. Hotărârea prevede o eliminare etapizată a sălilor de jocuri de noroc, pe măsură ce autorizațiile de funcționare existente expiră. Conform Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), ultimele licențe sunt valabile până la finalul lunii februarie 2027. La momentul actual, în Municipiul Iași mai funcționează 773 de aparate slot-machine, dintr-un total de 105.818 mijloace de joc înregistrate la nivel național în 2026.
Deciziile nu au fost lipsite de controverse. În comuna Ciurea, dezbaterea din Consiliul Local a fost una dintre cele mai aprinse din județ. Susținătorii interzicerii au accentuat necesitatea protejării minorilor și impactul financiar distructiv al păcănelelor asupra familiilor. Pe de altă parte, reprezentanții industriei jocurilor de noroc au invocat legalitatea activității, argumentând: „Noi trăim într-o societate care nu este comunistă, iar jocurile de noroc sunt o activitate perfect legală în România pentru care statul român ne licențiază contra unei sume de bani considerabile în fiecare an.” Această declarație subliniază tensiunea dintre moralitatea publică și argumentele economice și legale ale industriei.
În cadrul ședinței din Ciurea, s-au discutat și aspecte precum pierderea locurilor de muncă din domenii conexe, riscul migrării fenomenului către o zonă în afara legalității și dificultatea de a menține controlul asupra acestei activități ilegale. Cu toate acestea, Consiliul Local Ciurea a decis, pe 16 aprilie 2026, să se alăture celorlalte localități din județ care au interzis jocurile de noroc.
Situația a fost tensionată și în Municipiul Pașcani. Administrația locală a avut inițial în vedere mutarea activităților de jocuri de noroc către periferia localității, nu o interzicere totală. Potrivit relatărilor din presa locală, primarul Marius Pintilie a evitat asumarea directă a deciziei, pasând responsabilitatea către viceprimar prin „eschive administrative”. Însă, confruntați cu presiunea publică intensă și fiind printre ultimele administrații ezitante, aceștia au adoptat în cele din urmă hotărârea de interzicere a păcănelelor. Această situație ilustrează modul în care presiunea civică poate influența deciziile politice locale, chiar și în fața rezistenței inițiale.
Un pilon central al acestei reușite administrative fără precedent a fost petiția lansată de Comunitatea Declic, în parteneriat direct cu Grupul de Inițiativă Civică „În Stradă”. Această inițiativă a solicitat aplicarea urgentă a legii și interzicerea sălilor de jocuri de noroc, care, conform inițiatorilor, „distrug destine și familii”. La nivelul județului Iași, petiția a strâns peste 7.400 de semnături, demonstrând o voință puternică a comunității de a crea un mediu mai sigur pentru tineri, fără „mirajul fals al îmbogățirii rapide”. Prezentarea acestei liste de semnături autorităților locale a schimbat, în mod evident, calculul politic, arătând că voința comunității și protejarea persoanelor vulnerabile pot cântări mai greu decât lobby-ul sau taxele încasate din industria jocurilor de noroc.
Paul Ciobanu, membru al Grupului „În Stradă”, a declarat: „Faptul că toate localitățile din județul Iași au ales să spună stop păcănelelor arată că atunci când o comunitate se mobilizează, lucrurile se pot schimba în bine. Este un prim pas spre vindecare pentru persoanele cu adicții și pentru familiile afectate de industria jocurilor de noroc, dar lupta nu se oprește aici. Vom rămâne atenți la eventualele contestații în instanță și la orice încercare de revenire asupra acestor decizii.” Grupul „În Stradă” a fost fondat în urma protestelor pentru justiție din decembrie 2025, având ca misiune centrală apărarea drepturilor și valorilor democratice, prin încurajarea spiritului civic și soluționarea problemelor reale ale comunității.
Această acțiune concertată din Iași contrastează cu situația la nivel național, unde industria jocurilor de noroc a înregistrat o creștere semnificativă a cifrei de afaceri, ajungând la aproximativ 10 miliarde de lei în 2024, conform estimărilor Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND). Dependența de jocuri de noroc este o problemă gravă de sănătate publică în România, afectând, conform unui studiu realizat de Asociația Română a Jocurilor de Noroc (ARJON) în 2023, peste 3% din populația adultă, cu un impact deosebit de puternic asupra tinerilor și a categoriilor socio-economice vulnerabile. Interzicerea la nivel local, facilitată de OUG 7/2026, oferă o soluție concretă, dar limitată, necesitatea unei strategii naționale coerente rămânând o prioritate. Spre comparație, țări precum Norvegia sau Finlanda au implementat de zeci de ani monopoluri de stat stricte asupra jocurilor de noroc, cu un control riguros al publicității și al accesului, demonstrând că o abordare mai restrictivă este posibilă și eficientă în reducerea dependenței.
De ce contează
Decizia istorică a județului Iași de a interzice complet păcănelele reprezintă un precedent important pentru alte comunități din România. Aceasta demonstrează puterea mobilizării civice și capacitatea autorităților locale de a acționa în interesul sănătății publice și al bunăstării cetățenilor, în ciuda presiunilor economice. Interzicerea locală contribuie la protejarea minorilor și a familiilor vulnerabile de consecințele devastatoare ale dependenței de jocuri de noroc, oferind o șansă la recuperare și la un mediu mai sigur. Succesul din Iași poate inspira o mișcare similară la nivel național, generând un impact pozitiv asupra calității vieții pentru mii de români.
Pe termen scurt, se anticipează posibile contestații în instanță din partea operatorilor de jocuri de noroc, așa cum a avertizat Paul Ciobanu. Rămâne de văzut cum vor gestiona autoritățile locale aceste demersuri legale și dacă hotărârile vor rezista în fața provocărilor juridice. Pe termen mediu și lung, succesul inițiativei din Iași ar putea încuraja alte consilii locale din țară să adopte măsuri similare, având ca exemplu un model de bună practică. De asemenea, această situație ar putea pune presiune pe legislativul național pentru a reglementa mai strict industria jocurilor de noroc sau chiar pentru a extinde posibilitatea interzicerii la nivel național, dincolo de zonele strict rezidențiale.
Este crucială și monitorizarea riscului ca activitățile ilegale de jocuri de noroc să se dezvolte, o provocare ce necesită o cooperare sporită între autoritățile locale și forțele de ordine.