Peste 250.000 de studii suspecte de fabricare a datelor
Descoperă fraude reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un sistem avansat de inteligență artificială a identificat peste 250.000 de lucrări științifice din domeniul oncologiei, publicate între 1999 și 2024, care prezintă tipare de redactare similare celor întâlnite în studii retrase anterior din cauza suspiciunilor de fabricare a datelor. Această descoperire, coordonată de profesorul Adrian Barnett de la Queensland University of Technology (QUT) din Australia, împreună cu o echipă internațională de cercetători, sugerează o problemă mult mai amplă decât se credea inițial în integritatea cercetării medicale, potrivit relatărilor ScienceDaily și Mediafax.
„Problema din cercetarea privind cancerul este mult mai mare decât s-a crezut până acum”, au declarat cercetătorii, subliniind rolul așa-numitelor „paper mills” – companii care produc și vând studii științifice false sau de slabă calitate, generând „cercetare” la scară industrială. Aceste entități comercializează articole gata redactate sau chiar locuri pe lista autorilor unor lucrări, care pot conține texte reutilizate, imagini manipulate sau date fabricate, toate concepute pentru a fi publicate în reviste științifice fără a avea la bază cercetări reale.
Sistemul de inteligență artificială, antrenat pe modelul BERT, specializat în analiza și înțelegerea limbajului scris, a examinat un total de 2,6 milioane de lucrări științifice. Capacitatea sa de a depista aceste fraude rezidă în identificarea tiparelor de redactare care se repetă de la un articol la altul. Profesorul Adrian Barnett a explicat că „cel mai probabil, ele folosesc șabloane standard de redactare, care pot fi identificate de modelele lingvistice ce analizează tiparele din texte”. Practic, IA caută „amprente” de redactare asociate cu activitatea frauduloasă.
Precizia sistemului este remarcabilă: în testele efectuate, a identificat corect lucrările suspecte în aproximativ 91% dintre cazuri. Barnett a comparat acest instrument cu un „filtru antispam pentru literatura științifică”, capabil să semnaleze lucrările cu stilul și structura unor studii frauduloase retrase anterior. Această tehnologie este deja în faza de testare la trei reviste științifice, care o utilizează în procesul editorial pentru a identifica manuscrisele suspecte înainte de a fi trimise spre evaluarea experților umani.
Fenomenul „paper mills” a cunoscut o creștere alarmantă în ultimele două decenii. Dacă la începutul anilor 2000, articolele cu indicii de posibilă fraudă reprezentau aproximativ 1% din totalul studiilor analizate, în 2022, această proporție a depășit 16%. Lucrări de acest fel au fost identificate în mii de reviste științifice, inclusiv în publicații cu reputație solidă și factor de impact mare. Cele mai afectate domenii sunt biologia moleculară a cancerului și cercetarea de laborator, cu o frecvență ridicată observată și în studiile dedicate cancerului gastric, hepatic, osos și pulmonar.
Este crucial de menționat că instrumentul de inteligență artificială nu stabilește în mod definitiv existența unei fraude. Fiecare lucrare semnalată trebuie analizată ulterior de specialiști umani, iar decizia finală privind retragerea sau corectarea îi aparține comunității științifice. Rolul IA este de a eficientiza procesul de detectare, reducând volumul de muncă pentru evaluatorii umani și accelerând identificarea problemelor de integritate.
De ce contează
Implicațiile acestei fraude la scară largă sunt uriașe pentru sănătatea publică și progresul medical. Cercetarea în domeniul cancerului stă la baza dezvoltării unor noi tratamente, a studiilor clinice și a deciziilor medicale privind îngrijirea pacienților. Dacă studii fabricate ajung să stea la baza unor cercetări viitoare, ele pot induce în eroare comunitatea științifică, pot duce la alocarea greșită a resurselor și pot încetini progresul în beneficiul pacienților. Identificarea timpurie a acestor probleme este esențială pentru menținerea încrederii în știință și pentru asigurarea că deciziile medicale se bazează pe dovezi solide și etice.
Pe viitor, se anticipează o integrare tot mai profundă a instrumentelor de inteligență artificială în procesele de peer-review și de detectare a fraudelor științifice. Deși sistemul actual este un pas major, provocările rămân. Pe măsură ce tehnologiile de detectare avansează, și „paper mills” își vor adapta probabil metodele, creând o cursă a înarmării digitale. Comunitatea științifică internațională, inclusiv instituții românești precum Academia Română și universitățile de medicină, ar putea beneficia de adoptarea unor astfel de tehnologii pentru a-și proteja integritatea cercetării și a asigura că fondurile publice și private sunt utilizate eficient în beneficiul pacienților.
Rămâne de văzut cât de rapid va fi adoptat acest sistem la nivel global și ce măsuri suplimentare vor fi implementate pentru a combate fenomenul în continuă creștere al fraudelor științifice.