Deficiențe majore în administrarea patrimoniului sportiv de stat
Curtea de Conturi a României a sesizat organele de urmărire penală în cazul Agenției Naționale pentru Sport (ANS), după ce un control a relevat „abateri semnificative și generalizate” în administrarea patrimoniului public și privat al statului. Misiunea de audit de conformitate, demarată în septembrie 2025 și finalizată recent, a concluzionat cu o opinie contrară, indicând încălcări grave ale legislației în vigoare, conform unui comunicat de presă al Curții de Conturi.
Potrivit raportului de audit, citat de News.ro, inspectorii au identificat o administrare defectuoasă și superficială a bunurilor imobiliare, în special a terenurilor și clădirilor. Printre cele mai grave nereguli se numără închirierea fără drept a bunurilor primite în folosință gratuită de către persoane juridice de drept privat și utilitate publică, edificarea ilegală de construcții pe terenuri publice și intabularea nelegală a drepturilor de proprietate asupra acestor construcții. Curtea de Conturi subliniază că aceste fapte prezintă indicii de încălcare a legii penale, motiv pentru care a fost sesizat Parchetul.
Un exemplu concret, menționat de News.ro, vizează modul în care au fost gestionate terenurile publice obținute gratuit de entități precum Fundația pentru tenis „Academia Ilie Năstase” și Federația Română de Atletism. Acestea ar fi închiriat bunurile mai departe, fără a avea dreptul legal. De asemenea, s-au constatat deficiențe în derularea contractelor de închiriere, inclusiv lipsa revizuirii anuale a acestora, prelungiri peste termenele legale, suplimentarea suprafețelor prin acte adiționale fără organizarea licitațiilor publice și fără ajustarea chiriei.
Raportul Curții de Conturi evidențiază discrepanțe majore între situațiile financiare ale ANS și Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, o deficiență totală estimată la 390.620.010,31 lei. Suplimentar, au fost înregistrate în evidență active în valoare de 15.558.890,26 lei fără titluri de proprietate legale. Aceste neconcordanțe subliniază o problemă sistemică în evidența contabilă și juridică a patrimoniului. Dezmembrarea dreptului de proprietate privată a statului s-a făcut, de asemenea, prin constituirea de drepturi de superficie peste competențele legale.
În total, în administrarea ANS (aparat central și cele 102 entități subordonate) se regăsesc 285 de terenuri, cu o valoare totală de 2.297.909.222,14 lei, și 1.317 construcții, evaluate la 1.311.119.778,92 lei. Aceste cifre, prezentate de Curtea de Conturi, arată amploarea patrimoniului gestionat și, implicit, a potențialelor abateri. Nerespectarea obligațiilor de administrare, conservare și întreținere a patrimoniului public, alături de erori în evidența direcțiilor județene de sport și cluburilor sportive, completează tabloul unei gestionări precare.
Istoricul recent al conducerii ANS, care a inclus personalități politice precum Bogdan Matei (numit de PSD), Elisabeta Lipă (numită de PSD) și Eduard Novak (numit de UDMR), sugerează o posibilă influență politică asupra deciziilor administrative. Deși raportul nu face acuzații directe la adresa acestor persoane, se ridică întrebări privind responsabilitatea managerială pe parcursul mandatelor lor. Curtea de Conturi a formulat numeroase recomandări adresate conducerii ANS și entităților subordonate, vizând clarificarea situației juridice a activelor, stabilirea și recuperarea eventualelor prejudicii și intrarea în legalitate.
Un context mai larg arată că astfel de deficiențe în administrarea patrimoniului public nu sunt izolate în România. Rapoarte anterioare ale Curții de Conturi din 2023 și 2024 au indicat probleme similare în diverse instituții de stat, unde lipsa digitalizării și a unui cadru legal clar pentru gestionarea bunurilor publice favorizează neregulile. Spre exemplu, un audit din 2024 la Ministerul Culturii a relevat deficiențe în inventarierea monumentelor istorice, cu un prejudiciu estimat la peste 50 de milioane de lei. Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări semnificative în transparentizarea și eficientizarea administrării bunurilor statului, unde practici precum licitațiile publice transparente și revizuirea anuală a contractelor sunt standarde.
De ce contează
Acest dosar penal și descoperirile Curții de Conturi sunt extrem de relevante, deoarece subliniază o gestionare defectuoasă a banilor și bunurilor publice, cu un impact direct asupra finanțelor statului și, implicit, asupra cetățenilor. Suma de aproape 400 de milioane de lei reprezintă o pierdere semnificativă care ar fi putut fi investită în dezvoltarea infrastructurii sportive, în sprijinirea sportivilor de performanță sau în programe de masă. Lipsa de transparență și legalitate în administrarea patrimoniului subminează încrederea publicului în instituțiile statului și creează un precedent periculos pentru alte agenții guvernamentale.
Următoarele etape vor include investigațiile organelor de urmărire penală, care vor trebui să stabilească responsabilitățile individuale și să aplice sancțiunile legale. De asemenea, ANS are obligația de a implementa recomandările Curții de Conturi, de a clarifica situația juridică a activelor și de a recupera eventualele prejudicii. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a corecta deficiențele sistemice și a preveni repetarea unor astfel de abateri.
Întrebarea fundamentală este dacă instituțiile statului român sunt capabile să asigure o administrare eficientă și transparentă a patrimoniului public, în beneficiul tuturor cetățenilor.