18 angajați ai MApN, inclusiv generali, cercetați
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) în legătură cu avizarea considerată ilegală a două blocuri rezidențiale, totalizând 128 de apartamente, construite la o distanță de doar 100 de metri de un depozit de muniție din Pitești. Anunțul a fost făcut vineri, 17 iulie 2026, de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, care a comparat situația cu un caz similar descoperit anterior la Craiova. „Avem cazul avizării, și observ că este o obișnuință după ce s-a întâmplat la Craiova, avizarea ilegală a unei construcții civile lângă un depozit mare de muniție din municipiu Pitești”, a declarat ministrul, subliniind că legea impune o distanță minimă de 200 de metri.
Potrivit lui Radu Miruță, în urma controalelor interne demarate după preluarea mandatului, au fost identificate nereguli grave în procesul de avizare. Concret, 18 persoane din cadrul ministerului, inclusiv ofițeri cu grad de general de brigadă, au fost trimise spre cercetare penală la DNA. Ministrul a detaliat succesiunea evenimentelor, explicând că în aprilie 2019, dezvoltatorul a solicitat pentru prima dată avizul MApN. Acest prim aviz a fost negativ, deoarece distanța față de depozitul de muniție nu respecta prevederile legale.
Situația s-a repetat la scurt timp. „La două săptămâni după, s-a cerut din nou același aviz (…) și aici a doua oară s-a dat aviz negativ”, a precizat Miruță. Surprinzător, două luni mai târziu, la o a treia solicitare identică, deși documentația nu fusese modificată și nerespecta în continuare legea, a fost emis un aviz pozitiv. „Acela a fost momentul în care s-a ridicat bariera pentru a se demara aceste construcții”, a adăugat ministrul, citat de Mediafax și alte surse.
Șeful MApN a evidențiat și implicarea autorităților locale. El a declarat că a descoperit un acord semnat anterior între Ministerul Apărării și Primăria Pitești, care stabilea clar o zonă de protecție de 200 de metri în jurul depozitului de muniție. „Primăria semnase acest acord, exista acel acord și, cu toate că el exista în primărie și exista conștientizare despre el, s-a făcut că nu se mai cunoaște și s-a dat aviz de a se construi aceste blocuri”, a acuzat Radu Miruță, sugerând o neglijență sau o complicitate din partea administrației locale.
Acest caz nu este izolat în România. Similarități pot fi găsite cu alte situații unde construcții civile au apărut în proximitatea unor zone cu risc, cum ar fi depozite de carburanți sau conducte de gaz, ridicând întrebări serioase despre integritatea proceselor de avizare și autorizare la nivel național. Conform datelor Eurostat din 2023, România se află încă sub media europeană în ceea ce privește transparența administrativă și eficiența combaterii corupției în administrația publică, un factor care poate contribui la apariția unor astfel de cazuri.
Cei 18 angajați ai MApN trimiși la DNA includ atât personal cu grade inferioare, cât și ofițeri de rang înalt, inclusiv un general de brigadă. Ministrul a subliniat că „prin mâna lor a trecut aprobarea unor astfel de decizii”, indicând o responsabilitate directă în emiterea avizului favorabil ilegal. Această situație subliniază o problemă sistemică de nerespectare a normelor de siguranță și a legii, potențial alimentată de interese economice.
Pe lângă sesizarea DNA, Radu Miruță a solicitat Statului Major al Apărării să efectueze o analiză detaliată privind posibilitatea și costurile relocării depozitului de muniție din Pitești. Această măsură, deși costisitoare, ar putea fi considerată necesară pentru a garanta siguranța cetățenilor și a preveni viitoare incidente. De asemenea, MApN intenționează să notifice oficial Primăria Pitești, Consiliul Județean Argeș și Inspectoratul de Stat în Construcții cu privire la concluziile controlului intern, solicitând măsuri adecvate din partea acestor instituții.
Impactul potențial al unei explozii la un depozit de muniție este catastrofal, mai ales când în proximitate se află clădiri rezidențiale. Legislația românească, prin Legea 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, stipulează distanțe de siguranță stricte pentru depozitele de materiale explozive, tocmai pentru a proteja viețile și proprietățile cetățenilor. Nerespectarea acestor prevederi, așa cum pare să se fi întâmplat la Pitești, expune populația la riscuri inacceptabile. În plus, Directiva Seveso III (2012/18/UE) a Uniunii Europene impune statelor membre să prevină accidentele majore care implică substanțe periculoase și să limiteze consecințele acestora, ceea ce ar trebui să includă și o gestionare riguroasă a zonelor de siguranță din jurul depozitelor militare.
Verificările la nivelul Ministerului Apărării continuă, iar ministrul a anunțat că alte concluzii rezultate în urma controalelor vor fi prezentate public. Această abordare proactivă, inițiată de noul ministru, sugerează o dorință de a curăța sistemul de practicile ilegale și de a restabili încrederea publicului în instituțiile statului. Este esențial ca ancheta DNA să clarifice responsabilitățile și să tragă la răspundere pe toți cei implicați, indiferent de funcția sau gradul militar.
De ce contează
Acest caz este emblematic pentru problemele de integritate și siguranță publică din România. Construirea ilegală a blocurilor lângă un depozit de muniție expune sute de cetățeni la un risc major, cu potențial devastator în caz de accident. Pe lângă pericolul direct la adresa vieții, situația subminează încrederea în instituțiile statului și în capacitatea lor de a aplica legea. Implicarea unor oficiali de rang înalt din MApN și, posibil, a Primăriei Pitești, arată o rețea de complicități care trebuie demontată pentru a asigura siguranța cetățenilor și a preveni viitoare abuzuri.
În continuare, este crucial ca ancheta DNA să progreseze rapid și transparent, aducând în fața justiției pe toți cei responsabili pentru avizarea ilegală. Decizia privind relocarea depozitului de muniție, deși complexă și costisitoare, va fi esențială pentru eliminarea riscului pe termen lung. De asemenea, notificările către Primărie, Consiliul Județean și Inspectoratul de Stat în Construcții ar trebui să ducă la măsuri concrete, inclusiv posibile sancțiuni sau chiar demolarea construcțiilor dacă se dovedește că acestea nu pot fi aduse în conformitate cu normele de siguranță.
Rămâne de văzut dacă autoritățile locale vor coopera pe deplin cu MApN și DNA pentru a remedia această situație periculoasă.