Eșec major în atragerea fondurilor europene pentru tineri
Lavinia Șandru, președintele Biroului Central de Strategii și Comunicare (BCSC) al Partidului Umanist Social Liberal (PUSL), a cerut public demiterea persoanelor responsabile și inițierea unei anchete administrative aprofundate, după ce Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a ratat un proiect european de aproximativ 170 de milioane de euro. Finanțarea, vitală pentru sprijinirea a peste 20.000 de tineri români în găsirea unui loc de muncă, a fost respinsă la evaluare, în ciuda faptului că ANOFM a fost singurul solicitant înscris în competiție, o situație considerată de neacceptat de către reprezentanta PUSL.
Potrivit declarațiilor Laviniei Șandru, acest eșec subliniază un nivel alarmant de neglijență administrativă și o lipsă flagrantă de responsabilitate în gestionarea fondurilor europene. „Nu poți explica românilor cum pierzi un proiect de 170 de milioane de euro într-o competiție în care ai fost singur. Cine a greșit trebuie să răspundă. Cerem o anchetă completă, asumare și demiteri acolo unde există vinovăție. Tinerii României nu trebuie să plătească prețul incompetenței administrației”, a subliniat Șandru, citată de comunicatul PUSL.
Contextul acestui incident este marcat de o pasare a responsabilității între Ministerul Muncii și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), fiecare indicând spre celălalt ca fiind principalul vinovat. Această situație de incertitudine și lipsă de asumare agravează percepția publică asupra capacității administrative a instituțiilor românești de a gestiona eficient oportunitățile de finanțare externă. Suma de 170 de milioane de euro ar fi reprezentat o șansă reală de integrare pe piața muncii pentru o categorie vulnerabilă de tineri, afectată de rate ridicate ale șomajului și de dificultăți în tranziția de la educație la muncă.
Pierderea acestei finanțări vine într-un context în care România se confruntă cu provocări semnificative pe piața muncii, în special în rândul tinerilor. Conform datelor Eurostat pentru anul 2025, rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) în România a fost de aproximativ 22%, semnificativ mai mare decât media europeană de 14.5%. Un proiect de o asemenea anvergură ar fi putut contribui la reducerea acestor cifre, oferind programe de formare profesională, consiliere și subvenții pentru angajatori. De exemplu, în 2024, un program similar din Polonia, finanțat prin Fondul Social European, a reușit să integreze peste 30.000 de tineri pe piața muncii prin măsuri active de ocupare.
Acest incident nu este izolat în peisajul absorbției fondurilor europene în România. De-a lungul anilor, țara a avut dificultăți constante în atragerea și implementarea proiectelor europene, adesea din cauza birocrației excesive, a lipsei de expertiză și a managementului defectuos. Spre exemplu, în exercițiul financiar 2014-2020, România a înregistrat o rată de absorbție a fondurilor europene de aproximativ 70%, sub media UE de peste 85%, conform rapoartelor Comisiei Europene din 2023. Astfel de eșecuri nu doar că privesc beneficiarii direcți de oportunități, dar și subminează încrederea în capacitatea statului român de a gestiona resurse esențiale pentru dezvoltare.
Este crucial de notat că ANOFM a fost singurul aplicant pentru acest proiect. Această situație ar fi trebuit să simplifice procesul de evaluare și aprobare, eliminând concurența și presiunea de a se diferenția de alți propunători. Faptul că, în ciuda acestui avantaj, proiectul a fost respins, sugerează deficiențe fundamentale în modul de elaborare a dosarului, de la documentație la strategiile propuse. PUSL subliniază că o astfel de oportunitate unică, de a obține o finanțare substanțială fără concurență, nu ar fi trebuit sub nicio formă să fie irosită.
Criticile aduse de Lavinia Șandru și PUSL reflectă o preocupare mai largă a societății civile și a partidelor politice față de ineficiența administrativă. Acestea solicită nu doar identificarea vinovaților, ci și implementarea unor mecanisme de control mai stricte și de responsabilizare a funcționarilor publici. Un sistem care permite pierderea unor sume atât de mari, destinate unor nevoi sociale stringente, necesită o reformă profundă pentru a preveni repetarea unor astfel de erori în viitor. Transparența în procesul de evaluare și asumarea responsabilității sunt pași esențiali pentru restabilirea încrederii publice.
De ce contează
Pierderea celor 170 de milioane de euro de către ANOFM reprezintă mai mult decât un simplu eșec administrativ; este o lovitură directă dată șanselor a peste 20.000 de tineri români de a-și găsi un loc de muncă. Într-o țară cu o rată a șomajului în rândul tinerilor persistent ridicată, aceste fonduri ar fi putut finanța programe de calificare, stagii și subvenții pentru angajare, oferind un viitor mai bun. Eșecul subliniază probleme sistemice în administrarea fondurilor europene, afectând credibilitatea României la nivel european și împiedicând dezvoltarea economică și socială prin irosirea unor resurse prețioase destinate combaterii excluziunii sociale.
În urma solicitărilor PUSL, se așteaptă o reacție oficială din partea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, precum și a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Este probabil ca o anchetă internă să fie demarată pentru a stabili exact cauzele respingerii proiectului și pentru a identifica persoanele responsabile. Rămâne de văzut dacă această situație va duce la demiteri concrete și la implementarea unor măsuri corective, sau dacă responsabilitatea va continua să fie pasată între instituții.
Un aspect crucial va fi și modul în care autoritățile vor încerca să recupereze această pierdere, fie prin reelaborarea proiectului, fie prin identificarea altor surse de finanțare pentru a sprijini tinerii pe piața muncii.