Noul sistem UE, probleme de implementare în România
Noul sistem digital de control la frontiere al Uniunii Europene, Entry-Exit System (EES), a generat un incident semnificativ în România, confundând două surori gemene identice pe aeroportul din Cluj-Napoca. Acest eveniment, petrecut la sfârșitul lunii mai 2026, subliniază dificultățile de funcționare ale platformei, adăugându-se întârzierilor și problemelor tehnice deja semnalate în aeroporturi și puncte de trecere a frontierei la nivel european.
Sistemul EES, lansat oficial pe 10 aprilie 2026, a fost conceput pentru a înlocui ștampilele din pașapoarte cu o bază de date europeană care utilizează date biometrice, inclusiv recunoaștere facială și amprente digitale. Implementarea sa a fost amânată cu patru ani din cauza numeroaselor dificultăți tehnice, conform surselor citate de Politico. Incidentul de la Cluj-Napoca a implicat o cetățeană britanică, oprită de polițiștii de frontieră și acuzată că și-ar fi depășit perioada legală de ședere în spațiul Schengen.
Autoritățile române au constatat că ieșirea sa din Uniunea Europeană nu figura în sistem, după o presupusă călătorie la Amsterdam în aprilie. Femeia a explicat, însă, că nu ea fusese în Olanda, ci sora sa geamănă identică, care deține un pașaport propriu și nu a călătorit niciodată în România. Inițial, polițiștii au suspectat că și-ar fi împrumutat pașaportul surorii sale, o acuzație pe care femeia a negat-o ferm. Potrivit relatărilor Politico, ea a fost reținută și interogată timp de aproximativ 15 minute pentru verificări.
Niovi Vavoula, specialistă în politici privind securitatea cibernetică și profesor la Universitatea din Luxemburg, a analizat incidentul. Expertul a apreciat că problema a fost probabil cauzată de o combinație între o înregistrare incorectă a unei ieșiri din spațiul Schengen, la Amsterdam, și o verificare incompletă efectuată de personalul de frontieră la Cluj-Napoca. Vavoula a explicat că regulamentul EES prevede ca identificarea unui călător să nu se bazeze exclusiv pe recunoașterea facială, ci și pe verificarea amprentelor digitale și a datelor din pașaport, care erau diferite în cazul celor două surori.
„Din relatarea pe care mi-ați trimis-o, reiese că autoritățile nu sunt suficient de bine instruite și se bazează pe imaginile faciale ca unică metodă de identificare”, a declarat Vavoula pentru Politico. Ea a adăugat că „faptul că nu au verificat datele din pașaport în EES și nici nu au ținut cont că sistemul este încă nou și există diverse probleme indică ceea ce se numește bias de ancorare”, o tendință de a se baza pe prima informație și de a ignora alte date disponibile. Comisia Europeană a reamintit că, la prima intrare în spațiul Schengen, călătorii trebuie să furnizeze atât date biometrice, cât și datele din pașaport, pentru a asigura o identificare corectă.
După publicarea informațiilor de către Politico, Poliția de Frontieră Română a reacționat, anunțând că a efectuat o verificare internă a incidentului. Instituția a concluzionat că sistemul EES a funcționat corect, însă personalul de frontieră nu a respectat toate procedurile operaționale aplicabile. Poliția de Frontieră a precizat că datele au fost corectate în sistem și că angajații responsabili au beneficiat deja de instruire suplimentară. Instituția a subliniat că este vorba despre un incident izolat și că acesta nu reflectă funcționarea generală a sistemului EES. Această declarație vine în contrast cu observațiile experților și cu experiențele altor călători care au semnalat timpi mai mari de așteptare la frontiere de la introducerea EES.
Comisia Europeană a refuzat să comenteze cazuri individuale, reiterând că statele membre sunt responsabile pentru datele introduse în sistemul EES și că Executivul european nu are acces direct la acestea. Un purtător de cuvânt al Comisiei a precizat că persoanele care consideră că informațiile lor sunt incorecte au dreptul să solicite rectificarea acestora autorităților competente ale statului membru, fie la frontieră, fie ulterior. Această abordare transferă responsabilitatea direct asupra statelor membre și, implicit, asupra cetățenilor afectați de erori.
Sistemul EES afectează în mod special cetățenii britanici după Brexit, deoarece se aplică tuturor vizitatorilor din afara Uniunii Europene și a spațiului Schengen. Numai în 2024, britanicii au efectuat peste 63 de milioane de călătorii către statele Uniunii Europene. Situația este complicată și de existența controalelor comune de frontieră desfășurate pe teritoriul britanic, la gara St Pancras din Londra și la terminalul Tunelului Canalului Mânecii, unde pasagerii trec prin controlul pașapoartelor UE înainte de îmbarcare. Guvernul britanic a alocat 30,5 milioane de lire sterline pentru extinderea capacității de procesare în porturi și gările internaționale, în încercarea de a limita perturbările generate de implementarea noului sistem european de control la frontiere. Ministrul britanic al Transporturilor, Heidi Alexander, s-a întâlnit recent, marți, 15 iulie 2026, cu comisarul european pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, pentru a discuta funcționarea sistemului și a semnala îngrijorările privind eventualele perturbări înaintea sezonului estival.
De ce contează
Acest incident demonstrează vulnerabilitățile noului sistem EES, chiar și după patru ani de amânări și dezvoltare. Dacă erorile de identificare pot apărea în cazul gemenilor identici, există riscul ca și alți călători să se confrunte cu probleme similare, generând întârzieri semnificative și frustrări la frontiere. Pentru cetățenii britanici, impactul este amplificat de post-Brexit, adăugând un strat suplimentar de complexitate călătoriilor. Lipsa de instruire adecvată a personalului de frontieră, evidențiată de experți, subminează încrederea în sistem și pune sub semnul întrebării eficacitatea controalelor, cu implicații directe asupra securității și fluidității traficului de persoane.
Viitorul sistemului EES depinde acum de capacitatea statelor membre de a asigura o instruire riguroasă a personalului și de a remedia deficiențele tehnice semnalate. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut recent că sistemul are încă „probleme tehnice” și că mai este nevoie de „destul de multă muncă” pentru remedierea acestora. Rămâne de văzut dacă măsurile luate de Poliția de Frontieră Română, precum instruirile suplimentare, vor fi suficiente pentru a preveni incidente similare. De asemenea, coordonarea între statele membre și Comisia Europeană va fi crucială pentru o implementare unitară și eficientă a EES, mai ales în contextul creșterii numărului de călătorii transfrontaliere și a presiunii din sezonul estival.
Fără o abordare coerentă, riscul de blocaje la frontiere și de erori de identificare va persista, afectând milioane de călători.