Costuri mai mari la energie și carburanți din 2028
O nouă taxă europeană pe carbon, programată să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028, amenință să majoreze semnificativ costurile cu energia și carburanții pentru gospodăriile și industriile mici din România. Această măsură vizează emisiile de CO2 provenite din arderea combustibililor fosili în transportul rutier, clădiri rezidențiale și comerciale, precum și în anumite industrii mici care nu sunt deja incluse în sistemul existent de comercializare a certificatelor de emisii (ETS1). Potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI), președintele acesteia, Dumitru Chisăliță, a declarat că România, alături de alte nouă țări, a solicitat Uniunii Europene o reevaluare a taxei, dar numai în ceea ce privește carburanții.
Această solicitare de reconsiderare se concentrează exclusiv pe componenta de transport, nu și pe cea legată de imobilele care utilizează combustibili gazoși, o distincție importantă subliniată de Chisăliță. Noua taxă ar urma să se aplice benzinei, motorinei, GPL-ului și altor combustibili utilizați în transport, precum și gazelor naturale, păcurii și altor combustibili folosiți pentru încălzirea clădirilor. De asemenea, sunt vizate și instalațiile industriale mici, precum cazanele pe gaz din fabricile de mobilă, agricultura, silvicultura și pescuitul, sub anumite praguri de taxare deja existente.
Analizele AEI, realizate la un curs de 5,24 lei/euro, estimează o creștere a prețului combustibililor de aproximativ 0,92 lei/litru (fără TVA) și 1,12 lei/litru (cu TVA) pentru benzină. În cazul motorinei, creșterea ar fi de 1,07 lei/litru (fără TVA) și 1,30 lei/litru (cu TVA). Aceste valori iau în considerare și componenta de biocombustibil eligibil (etanolul din benzină sau biodieselul), care ar putea avea un factor ETS2 zero. La prețurile actuale (8,65 lei/l pentru benzină și 9,43 lei/l pentru motorină), benzina ar putea ajunge la 9,77 lei/l (o creștere de 13%), iar motorina la 10,73 lei/l (o creștere de 14%).
Impactul asupra costurilor anuale ale unei gospodării românești este semnificativ. Un automobil Dacia Logan, parcurgând în medie 15.000 km anual, emite aproximativ două tone de CO2. Cu un preț al carbonului ETS de 80 euro/tonă, costurile suplimentare pentru un șofer român ar fi de circa 840 lei/an, reprezentând o creștere de 7% față de costurile actuale cu combustibilul. Estimarea generală a AEI indică o posibilă creștere a cheltuielilor unei gospodării cu până la 5% din cauza noii taxe pe carbon în transporturi.
Pe lângă transport, sectorul imobiliar va fi, de asemenea, afectat. Un imobil care utilizează gaze naturale emite anual aproximativ 0,205 kg de CO2 pentru fiecare kWh consumat. Astfel, un apartament cu două camere generează circa 2 tone CO2/an, unul cu patru camere aproape 3 tone CO2/an, iar o casă de 120 mp, mediu izolată, aproximativ 6 tone CO2/an. Introducerea taxei pe carbon în construcții, la un preț ETS de 80 euro/tonă, ar adăuga la factura de gaze costuri suplimentare de circa 840 lei/an pentru un apartament cu două camere, ceea ce înseamnă o creștere de 21% față de costurile actuale (considerând prețul plafonat al gazelor de 0,31 lei/kWh, cu TVA inclusă).
Pentru un apartament cu patru camere, creșterea anuală ar putea fi de 1.280 lei (21%), iar pentru o casă, de circa 2.520 lei. Aceste cifre demonstrează presiunea financiară considerabilă pe care noua taxă o va exercita asupra bugetelor familiale, mai ales pentru cei care depind de gaze naturale pentru încălzire. Președintele AEI subliniază că, în ansamblu, cheltuielile populației ar putea crește cu circa 10% dacă noua taxă de carbon s-ar aplica integral.
Contextul acestei noi taxe, denumită ETS2, face parte din pachetul „Fit for 55” al Uniunii Europene, care vizează reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Sistemul ETS existent (ETS1) acoperă deja sectoarele mari consumatoare de energie, cum ar fi producția de electricitate și industria grea. Introducerea ETS2 extinde aplicabilitatea la sectoarele difuze, considerate mai greu de decarbonizat, dar cu un impact direct mai mare asupra cetățenilor. Această abordare este similară cu alte inițiative europene, precum Directiva privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), care impune standarde mai stricte de eficiență energetică pentru locuințe, implicând, de asemenea, costuri semnificative pentru proprietari.
De ce contează
Noua taxă pe carbon are implicații majore pentru fiecare cetățean român, de la costurile zilnice de transport la facturile de utilități. Creșterea prețurilor la carburanți și la încălzire va afecta direct puterea de cumpărare și ar putea accentua inflația, punând presiune suplimentară asupra gospodăriilor cu venituri mici și medii. Pentru companiile mici, în special cele din agricultură și producție, costurile operaționale mai ridicate ar putea reduce competitivitatea. Fără măsuri compensatorii adecvate, există riscul unei rezistențe sociale și economice considerabile, în ciuda obiectivelor lăudabile de mediu ale Uniunii Europene. Impactul asupra economiei naționale, care se bazează încă pe combustibili fosili, va fi, de asemenea, semnificativ.
În ciuda cererii României de a reanaliza taxa doar pentru carburanți, decizia finală a Uniunii Europene va determina amploarea exactă a impactului. Este posibil ca discuțiile la nivel european să ducă la ajustări sau la mecanisme de compensare pentru statele membre, similar cu Fondul Social pentru Climă, propus pentru a atenua impactul asupra gospodăriilor vulnerabile. Rămâne de văzut dacă autoritățile române vor reuși să negocieze excepții sau măsuri de sprijin pentru cetățeni și afaceri, în contextul în care tranziția energetică este inevitabilă, dar trebuie gestionată echitabil.
Implementarea eficientă a fondurilor europene pentru modernizarea infrastructurii și creșterea eficienței energetice ar putea fi o soluție pe termen lung pentru a diminua dependența de combustibilii fosili și a reduce povara financiară a acestor taxe.