Modificări esențiale în sistemul public românesc
Ministerul Muncii a publicat vineri, 17 iulie 2026, proiectul noii Legi a salarizării, care aduce modificări semnificative în modul de calcul al salariilor din sectorul public, cu un accent deosebit pe influența vechimii în muncă. Potrivit documentului, prevederile ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026, cu un impact direct asupra veniturilor a sute de mii de angajați bugetari. "Noua lege urmărește o echitate sporită și o recompensare mai justă a experienței, integrând vechimea în muncă drept un pilon fundamental al salarizării," a declarat un oficial din cadrul Ministerului Muncii, citat de surse apropiate dezbaterilor.
Proiectul de lege, care a stârnit deja discuții aprinse în spațiul public, păstrează sistemul cu șase gradații de vechime, un element familiar din legislația anterioară. Aceste gradații sunt concepute pentru a reflecta experiența acumulată de angajați și pentru a recompensa loialitatea și expertiza în cadrul sistemului public. Fiecare funcție, grad sau treaptă profesională va avea asociate aceste șase gradații, diferențiate în funcție de numărul anilor lucrați, conform prevederilor Ministerului Muncii.
Una dintre cele mai importante modificări se referă la modul în care vechimea în muncă se traduce în majorări salariale. Proiectul stabilește procente specifice pentru fiecare interval de vechime. Astfel, angajații cu o vechime de până la trei ani nu vor beneficia de nicio majorare suplimentară. În contrast, pentru cei cu o vechime între trei și cinci ani, salariul de bază sau indemnizația de încadrare va fi majorată cu 7,5%. Acest procent scade la 5% pentru angajații cu o vechime cuprinsă între cinci și zece ani, precum și pentru cei cu o vechime între zece și 15 ani. Curios, pentru vechimea între 15 și 20 de ani, și, respectiv, pentru cea de peste 20 de ani, majorarea propusă este de doar 2,5%. Această distribuție a procentelor a generat deja dezbateri, unii experți considerând că recompensează disproporționat vechimea medie, în detrimentul experienței îndelungate.
Un aspect crucial adus de noul proiect este clarificarea modului de calcul al vechimii pentru personalul nou încadrat. Spre deosebire de practici anterioare, proiectul prevede că, la stabilirea gradației, va fi luată în considerare întreaga vechime în muncă, incluzând perioadele lucrate în alte domenii de activitate, nu doar în sectorul bugetar. Această prevedere este menită să atragă specialiști din sectorul privat și să recunoască experiența acumulată în afara sistemului public. Gradația se va acorda începând cu prima zi a lunii următoare celei în care angajatul îndeplinește condițiile de vechime, asigurând o aplicare imediată a beneficiilor.
Calculul salariului de bază sau al indemnizației de încadrare va fi realizat prin aplicarea succesivă a majorărilor corespunzătoare gradației deținute, după cum explică documentul Ministerului Muncii. Salariul de bază va fi determinat prin înmulțirea coeficientului corespunzător funcției cu valoarea de referință, la care se vor adăuga majorările aferente gradației de vechime, acolo unde este cazul. Un detaliu important este că valoarea punctului de referință pentru anul 2027 va rămâne la 4.100 de lei. De asemenea, proiectul menține raportul de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar, o constantă în eforturile de echilibrare a veniturilor. Structura cu 12 grade salariale, fiecare cu propriul interval de coeficienți, este de asemenea păstrată, pentru a reflecta valoarea și complexitatea fiecărei funcții.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, sistemele de salarizare din sectorul public românesc au fost adesea criticate pentru lipsa de predictibilitate și complexitatea excesivă. De exemplu, în țări precum Germania sau Suedia, sistemele de salarizare sunt adesea mai transparente, cu grile salariale clare și o legătură mai directă între performanță și remunerație, pe lângă vechime. Proiectul românesc încearcă să aducă o oarecare simplificare, dar păstrează elemente tradiționale precum gradațiile de vechime, care, deși oferă stabilitate, pot fi percepute ca limitând mobilitatea și recompensa bazată pe merit. Dezbaterea publică asupra acestui proiect este esențială pentru a rafina aceste aspecte și a asigura că noua lege răspunde nevoilor reale ale angajaților și ale serviciilor publice.
De ce contează
Noua Lege a salarizării este vitală pentru sute de mii de angajați din sectorul public, influențând direct stabilitatea financiară și motivația profesională. Modificările aduse vechimii în muncă și gradațiilor pot atrage sau, dimpotrivă, descuraja tinerii specialiști, în funcție de modul în care este percepută valoarea experienței. Recunoașterea vechimii din sectorul privat este un pas important pentru a aduce expertiză în administrația publică. O salarizare echitabilă și transparentă poate reduce fluctuația de personal și poate îmbunătăți calitatea serviciilor publice, având un impact pozitiv asupra întregii societăți românești.
Următorii pași includ consultări publice extinse și dezbateri parlamentare înainte de intrarea în vigoare a legii la 1 decembrie 2026. Este de așteptat ca sindicatele și asociațiile profesionale să își exprime punctele de vedere, solicitând, posibil, ajustări ale procentelor de majorare și ale grilelor salariale. Rămâne de văzut dacă valoarea punctului de referință va fi reevaluată în contextul inflației și al presiunilor economice.
De asemenea, implementarea efectivă a noilor prevederi, în special în ceea ce privește calculul vechimii pentru personalul nou încadrat, va necesita o atenție deosebită din partea Ministerului Muncii și a instituțiilor publice.