Pact social pentru deblocarea reformelor PNRR
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu (PSD), a acuzat recent că disputele politice din România, în special cele dintre liderii USR și PNL, au transformat implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) într-o chestiune personală, riscând pierderea unor fonduri europene esențiale. Într-o intervenție televizată, oficialul social-democrat a subliniat necesitatea unui „pact civil” care să implice nu doar partidele politice, ci și sindicatele și patronatele, pentru a debloca legile aferente PNRR.
Negrescu, care este și prim-vicepreședinte PSD, a argumentat că tensiunile actuale au deviat într-o zonă personală, fapt ce împiedică un dialog constructiv. „Avem și această dispută care a luat mai degrabă o conotație personală între liderii formațiunilor politice”, a declarat el, sugerând că o soluție ar fi extinderea mesei negocierilor dincolo de liderii formațiunilor pro-occidentale, pentru a include o reprezentare mai largă a partidelor, alături de sindicate și patronate. Această abordare ar transforma un pact strict politic într-un pact la nivelul întregii societăți, considerat crucial pentru succesul reformelor structurale.
Potrivit lui Negrescu, o reformă structurală fără susținere populară sau patronală riscă să fie inutilă, chiar dacă legile sunt adoptate în Parlament. „Dacă societatea respinge legile, degeaba le aduci până la nivelul Parlamentului”, a concluzionat el, subliniind importanța consensului social. El a adăugat că România nu își permite să blocheze legile pentru jaloanele PNRR din cauza lipsei de consens la vârful puterii, având în vedere că țara a pierdut deja bani din PNRR din cauza jaloanelor nerespectate și riscă să rateze miliarde de euro dacă blocajul persistă.
Intervenția sa vine în contextul în care o serie de legi din PNRR nu au fost încă finalizate și trimise în Parlament, iar reformele asumate de România întârzie. Negrescu a făcut apel la intervenția Administrației Prezidențiale, pe care o consideră crucială pentru a readuce părțile la masa dialogului. „Aici, intervenția Administrației Prezidențiale va fi crucială pentru a reveni la masa dialogului, a discuta efectiv despre respectivele legi. Fac apel să depășim aceste momente și totuși să discutăm despre o formulă agreată de toată lumea”, a afirmat el.
Referitor la declarațiile recente ale ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), care a avertizat că PSD nu va vota anumite legi-jalon din PNRR, Victor Negrescu a clarificat că acestea nu ar trebui percepute ca o „amenințare”. Din contră, prim-vicepreședintele social-democrat consideră că poziția colegului său de partid reprezintă „mai degrabă un apel pentru a discuta în mod real despre respectivele legi, care nu pot fi pur și simplu trimise către Parlamentul României fără un dialog real”. Această perspectivă subliniază necesitatea consultărilor ample, chiar dacă riscul de a pierde sute de milioane de euro este real.
Situația actuală a PNRR în România contrastează cu progresele înregistrate de alte state membre ale Uniunii Europene. De exemplu, conform datelor Eurostat din 2025, România se numără printre țările cu cea mai mică rată de absorbție a fondurilor din PNRR, alături de Ungaria și Polonia, în timp ce țări precum Spania și Italia au depășit deja pragul de 30% din plățile solicitate. Această discrepanță este parțial explicată de instabilitatea politică și de incapacitatea de a construi un consens durabil în jurul reformelor cheie, cum ar fi cele din domeniul pensiilor sau al salarizării în sistemul public, care au generat proteste semnificative ale sindicatelor în anii 2024-2025.
Istoricul implementării fondurilor europene în România arată o tendință recurentă de întârzieri și blocaje, adesea cauzate de schimbări guvernamentale frecvente și de lipsa unei viziuni pe termen lung. Spre exemplu, în perioada 2014-2020, rata de absorbție a fondurilor structurale și de investiții a fost de aproximativ 60%, mult sub media europeană de 85%, conform unui raport al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene din 2023. Această experiență ar trebui să servească drept avertisment, întrucât PNRR reprezintă o oportunitate unică de modernizare și dezvoltare post-pandemie, cu alocări de aproximativ 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde euro granturi și 14,9 miliarde euro împrumuturi, conform cifrelor Comisiei Europene din 2021.
**De ce contează** Blocajul legilor PNRR are implicații directe și severe pentru cetățenii români. Pierderea fondurilor europene înseamnă mai puține investiții în infrastructură, sănătate, educație și digitalizare, sectoare vitale pentru dezvoltarea țării. Fără aceste reforme, România riscă să rămână în urmă față de celelalte state membre UE, afectând competitivitatea economiei și calitatea vieții. De asemenea, lipsa de consens politic și social erodează încrederea publicului în instituții și în capacitatea clasei politice de a gestiona eficient resursele naționale și europene.
În concluzie, apelul lui Victor Negrescu pentru un pact civil și o implicare mai largă a societății civile în procesul decizional subliniază gravitatea situației actuale. Următorii pași implică o accelerare a dialogului politic și social, cu o mediere activă din partea Președinției, pentru a depăși orgoliile și a asigura adoptarea rapidă a legilor-cheie. Dacă acest consens nu se va realiza, România riscă să rateze o șansă istorică de modernizare și să se confrunte cu sancțiuni financiare din partea Comisiei Europene, punând în pericol stabilitatea economică pe termen lung.
Rămâne de văzut dacă apelul la responsabilitate va fi auzit și dacă liderii politici vor reuși să pună interesul național deasupra disputelor personale.