Grecia propune situl mitologic și natural
Muntele Olimp, legendarul tărâm al celor 12 zei ai Greciei antice și cel mai înalt vârf al țării, cu o înălțime de 2.918 metri, se află în pragul unei recunoașteri globale semnificative. Grecia a depus o nominalizare pentru includerea sa pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO ca sit mixt cultural și natural. Decizia finală este așteptată la reuniunea Comitetului Patrimoniului Mondial, care se desfășoară la Busan, Coreea de Sud, între 20 și 29 iulie 2026, conform informațiilor transmise de AP.
Interesul pentru Muntele Olimp, deja un magnet pentru turiști și alpiniști, este amplificat de semnificația sa culturală profundă. Grecii antici credeau că tronul lui Zeus, regele zeilor, se afla pe cele mai înalte vârfuri, adesea învăluite în nori. Această credință este parte integrantă a mitologiei grecești, unde Olimp a fost curtea lui Zeus după detronarea tatălui său, Cronos, într-un război de zece ani care a marcat sfârșitul domniei titanilor. Un ecou contemporan al acestei fascinații este lansarea recentă a filmului „The Odyssey” al lui Christopher Nolan, o adaptare modernă a epopeii homerice, care prezintă muntele ca reședință a lui Zeus, fapt ce ar putea spori și mai mult vizibilitatea sitului.
Pe lângă legendele antice, Muntele Olimp deține și o semnificație religioasă istorică și creștină. Săpăturile arheologice au scos la iveală un sanctuar în aer liber pe unul dintre vârfurile mai joase, despre care se crede că este cel menționat de filosoful și istoricul antic Plutarh. Acesta a descris, în secolul al II-lea d.Hr., procesiuni către vârfurile Olimpului pentru sacrificii de animale în onoarea lui Zeus. De asemenea, muntele găzduiește și o capelă pe vârful Profetului Ilie, la 2.803 metri, considerată cea mai înaltă capelă din lumea creștin-ortodoxă. Cheile Enipeas adăpostesc ruinele unei mănăstiri fondate în 1542, iar în apropiere se află Peștera Sfântă a Sfântului Dionisie, o capelă construită într-o peșteră din care izvorăște o apă considerată sfințită.
Această îmbinare unică de mitologie, istorie religioasă și frumusețe naturală este argumentul principal al Greciei pentru obținerea statutului UNESCO. Versanții muntelui, care coboară până la Marea Egee, sunt un ecosistem bogat, găzduind o varietate impresionantă de floră și faună, inclusiv numeroase specii endemice. Statutul de sit mixt cultural și natural, dacă va fi acordat, ar sublinia valoarea universală excepțională a Olimpului, așa cum este definită de criteriile UNESCO, care includ reprezentarea unor fenomene naturale excepționale sau a unor zone de o frumusețe naturală și importanță estetică excepțională, alături de o importanță culturală profundă.
Includerea pe Lista Patrimoniului Mondial ar atrage, fără îndoială, un număr și mai mare de vizitatori. Potrivit datelor Ministerului Turismului Grec, regiunea Pieria, unde se află Muntele Olimp, a înregistrat o creștere constantă a numărului de turiști în ultimii cinci ani, cu un vârf de aproximativ 1,2 milioane de vizitatori în 2025. Această creștere a determinat deja autoritățile locale să ia în considerare măsuri de gestionare a fluxului, cum ar fi impunerea unor taxe de intrare și înregistrarea obligatorie a vizitatorilor, pentru a proteja ecosistemul fragil și siturile arheologice. Experții în conservare, precum Dr.
Eleni Papadopoulou de la Universitatea din Salonic, subliniază importanța unui echilibru între promovarea turismului și conservarea patrimoniului, indicând că