Noi tensiuni privind legea salarizării profesorilor
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au lansat vineri, 17 iulie 2026, acuzații grave la adresa Guvernului României, susținând că proiectul noii legi a salarizării nu doar că eșuează în a rezolva problemele sistemice din educație, ci le adâncește, punând în pericol viitorul învățământului românesc. Într-un comunicat comun, cele două federații au declarat că "proiectul adânceşte discriminările salariale, accentuează lipsa de atractivitate a carierei didactice şi condamnă sistemul de învăţământ la un declin şi mai accentuat", o poziție care prefigurează un nou val de proteste în domeniu.
Criticile sindicatelor se concentrează pe nerespectarea angajamentelor asumate de Guvern după greva generală din 2023. Atunci, prin OUG nr. 57/2023, s-a stabilit ca salariul profesorului debutant să fie raportat la salariul mediu brut pe economie, un principiu fundamental pentru o grilă de salarizare echitabilă. De asemenea, în 2024, în urma discuțiilor cu Ministerul Muncii și Banca Mondială, s-a convenit ca salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar, cu gradul didactic I și vechime maximă, să fie echivalent cu cel al unui medic specialist. Sindicaliștii acuză că actualul proiect de lege ignoră ambele înțelegeri, propunând o grilă în care "diferenţa este de aproximativ 4.000 de lei în defavoarea profesorului", o discrepanță considerabilă care, în opinia lor, subliniază subevaluarea muncii didactice.
Analiza sindicatelor relevă că majorările salariale propuse sunt "simbolice" și "profund ofensatoare". Conform datelor prezentate, un profesor debutant ar beneficia de o creștere de 410 lei brut (aproximativ 240 lei net), în timp ce un profesor cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime ar primi o creștere de doar 164 lei brut (circa 96 lei net). Aceste cifre sunt considerate insignificante în raport cu responsabilitățile, studiile superioare și formarea continuă necesare în profesia didactică. În plus, suma de 410 lei brut propusă pentru activitatea de dirigenție este considerată insuficientă, iar reducerea unor indemnizații pentru predarea simultană, activitatea în zone izolate și practica pedagogică agravează situația financiară a cadrelor didactice.
Această situație nu este singulară, ci se înscrie într-un tipar de subfinanțare cronică a sistemului de învățământ românesc. Potrivit datelor Eurostat din 2023, România aloca doar aproximativ 3,2% din PIB pentru educație, semnificativ sub media Uniunii Europene de peste 4,7%. Această discrepanță se traduce direct în salarii mici, infrastructură precară și o lipsă acută de resurse, aspecte criticate constant de experți. Spre exemplu, un raport al Băncii Mondiale din 2022 sublinia necesitatea unor investiții masive în capitalul uman pentru a reduce decalajele educaționale și a stimula dezvoltarea economică pe termen lung.
Pe lângă aspectele salariale, sindicatele atrag atenția că noul proiect de lege trebuie corelat cu măsurile deja introduse prin Legea nr. 141/2025. Această lege a adus modificări precum majorarea normei didactice, creșterea numărului de elevi din clase, reducerea tarifului pentru plata cu ora și plafonarea unor drepturi salariale. În viziunea FSLI și a Federației „Spiru Haret”, toate aceste măsuri converg către o politică de deprivare a sistemului de învățământ de resurse esențiale, în loc să îl sprijine prin investiții. Această abordare contrastează puternic cu strategiile educaționale adoptate în țări precum Finlanda sau Estonia, unde investițiile consistente în profesori și infrastructură au condus la rezultate remarcabile în testele PISA, conform rapoartelor OECD din 2022.
O comparație relevantă, invocată de sindicate, este diferența insuficientă între salariul unui profesor debutant și cel al unui cadru didactic cu gradul I și vechime maximă. Această aplatizare a grilei descurajează performanța și evoluția profesională, aspecte esențiale pentru atragerea și retenția talentelor în sistem. Într-o piață a muncii competitivă, unde profesori calificați pot găsi oportunități mai bine plătite în alte sectoare sau chiar în străinătate, menținerea unor salarii neatractive pune o presiune imensă pe stabilitatea și calitatea corpului didactic românesc. Conform unui studiu al Institutului Național de Statistică (INS) din 2024, deficitul de personal didactic calificat a crescut cu 7% față de anul precedent, un indicator clar al crizei de atractivitate a profesiei.
**De ce contează**
Această dispută salarială are implicații profunde pentru întreaga societate românească. Un sistem de învățământ subfinanțat și demotivat va continua să producă absolvenți slab pregătiți, afectând competitivitatea României pe termen lung. Lipsa de atractivitate a profesiei didactice va duce la o criză și mai accentuată de personal calificat, cu impact direct asupra calității educației copiilor noștri. Investiția în educație nu este doar o cheltuială, ci o investiție strategică în viitorul economic și social al țării, iar ignorarea acestei realități riscă să perpetueze cercul vicios al subdezvoltării.
În fața acestei situații, sindicatele au lansat un avertisment clar către Executiv și Parlament. Ele solicită parlamentarilor să intervină și să respingă proiectul în forma actuală, avertizând că, în caz contrar, "Guvernul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru adâncirea conflictului social din Educaţie şi pentru declanşarea unor noi acţiuni de protest". Mesajul este la fel de ferm și pentru legislatori: "parlamentarii care vor vota legea îşi vor asuma întreaga responsabilitate politică şi morală pentru accentuarea crizei din Educaţie, degradarea sistemului de învăţământ şi compromiterea atractivităţii profesiei didactice".
Rămâne de văzut dacă apelul sindicaliștilor va fi auzit și dacă se va găsi o soluție care să prevină o nouă criză majoră în sistemul de învățământ românesc, având în vedere că discuțiile anterioare nu au produs rezultate concrete și durabile.