Președintele critică lipsa de acțiune a autorităților române
Președintele Nicușor Dan a solicitat adoptarea, până în vara anului 2027, a unui cadru legislativ robust menit să contracareze dezinformarea și manipularea în spațiul public, în contextul pregătirilor pentru alegerile din 2028. Acesta a subliniat că progresele autorităților române în acest domeniu „nu sunt grozave”, avertizând că lipsa unui răspuns prompt alimentează fenomenul dezinformării. Declarațiile au fost făcute miercuri, într-o perioadă marcată de o criză politică intensă și discuții despre posibile alegeri anticipate, teme pe care președintele le-a catalogat drept „neserioase” și „imature” politic.
Nicușor Dan a detaliat că problema dezinformării necesită o abordare segmentată, distinctă pentru audiovizual și pentru rețelele sociale. Potrivit șefului statului, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a înaintat deja propuneri de modificare legislativă. Acestea vizează, în principal, extinderea razei de acoperire a CNA și ajustarea sancțiunilor pentru a fi proporționale cu valoarea monetară actuală, nu cu cea de la momentul elaborării legii inițiale. „Pe partea de rețele sociale, avem mult, mult de recuperat. Avem cele două normative europene, DCA și TTPA, cu care suntem departe de implementare”, a punctat președintele, citat de Observator News.
Președintele a insistat că toate lecțiile învățate din scrutinele electorale anterioare trebuie integrate într-o nouă legislație. Scopul este prevenirea distorsionării mesajelor publice și asigurarea unui proces electoral corect în 2028. Această inițiativă survine pe fondul unei neîncrederi generale a populației față de clasa politică, fenomen pe care Nicușor Dan îl percepe ca fiind amplificat de incapacitatea autorităților de a oferi răspunsuri rapide și clare. „De foarte, foarte multe ori, autoritățile nu reușesc să dea răspunsul în timp real și, dacă rămâne o plajă de incertitudine de 6 ore, 12 ore, ea este umplută cu fel de fel de supoziții”, a explicat șeful statului, conform relatărilor News.ro.
În contextul discuțiilor politice actuale, Nicușor Dan a respins ferm ideea unor alegeri anticipate și pe cea a suspendării sale. El a calificat demersul de suspendare, inițiat de AUR, drept o „temă neserioasă”, argumentând că o astfel de măsură ar trebui să fie o sancțiune pentru „încălcări serioase ale Constituției”. Această poziție contrastează cu opiniile vehiculate în spațiul public, unde suspendarea a fost discutată, inclusiv de liberali precum Siegfried Mureșan, care a subliniat că aceasta poate fi inițiată doar în cazul unor încălcări grave ale legii fundamentale. Criza politică actuală a fost marcată de eșecul formării unui nou Guvern, după ce Eugen Tomac și ulterior Adrian Veștea nu au reușit să obțină sprijinul parlamentar necesar.
Referitor la alegerile anticipate, președintele le-a considerat un „semn de imaturitate politică”. El a argumentat că acestea ar mări incertitudinea pentru români pe parcursul a câtorva luni, iar rezultatul final ar fi, cel mai probabil, similar cu cel actual. „Din nou, pare că e o abordare pentru 5% în plus sau în minus. E imatură din partea celor care vântură ideea asta”, a declarat Nicușor Dan, conform Digi24. Această perspectivă subliniază o viziune pe termen lung asupra guvernării, unde rezolvarea problemelor cetățenilor între alegeri este prioritizată în detrimentul „mirajului” unor câștiguri electorale minore.
În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări semnificative în adaptarea legislației la noile realități digitale. De exemplu, țări precum Franța sau Germania au implementat deja cadre legislative mai stricte pentru combaterea dezinformării online, inspirate de Regulamentul privind Serviciile Digitale (DSA) și Regulamentul privind Transparența și Targetarea Publicitară Politică (TTPA) al UE. Datele Eurobarometru din 2023 indică faptul că 85% dintre cetățenii români consideră că dezinformarea este o problemă serioasă, un procent mai mare decât media europeană de 78%. Această percepție publică accentuează urgența acțiunii legislative.
Un studiu realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în 2024 a arătat că peste 60% dintre români întâmpină dificultăți în a distinge știrile false de cele reale, în special pe platformele de social media. Această vulnerabilitate este exploatată de actori interni și externi, care diseminează narative false pentru a influența opinia publică și a destabiliza procesele democratice. Lipsa unei reacții guvernamentale coordonate și a unor campanii de educație media eficiente contribuie la perpetuarea acestui ciclu, făcând ca pregătirea pentru alegerile din 2028 să fie o cursă contra cronometru.
De ce contează
Implementarea unui cadru legislativ eficient împotriva dezinformării este crucială pentru integritatea procesului electoral și pentru sănătatea democrației românești. Fără măsuri clare și sancțiuni proporționale, riscul ca alegerile din 2028 să fie puternic influențate de campanii de manipulare crește exponențial. O legislație modernă ar proteja cetățenii de informații false, asigurând un mediu în care deciziile politice sunt bazate pe fapte, nu pe narative distorsionate. Acest demers ar consolida încrederea publicului în instituții și ar alinia România la standardele europene de combatere a fenomenului dezinformării.
În absența unui consens politic rapid și a unei voințe ferme de a acționa, discuțiile despre legislația anti-dezinformare riscă să rămână la stadiul de intenție. Termenul limită avansat de președinte, vara anului 2027, lasă puțin timp pentru dezbateri parlamentare complexe și implementare. Rămâne de văzut dacă partidele politice, angrenate în lupte interne și pregătiri pentru propriile strategii electorale, vor prioritiza acest subiect de importanță națională.
Capacitatea României de a-și proteja spațiul informațional în fața amenințărilor hibride va depinde în mare măsură de rapiditatea și eficiența cu care va fi adoptată și aplicată noua legislație.