Evaluare mixtă și controverse în sistemul judiciar
Comisia Europeană a publicat vineri, 17 iulie 2026, raportul anual "Rule of Law" (Statul de Drept) pentru cele 27 de state membre, un document care aduce atât aprecieri, cât și critici semnificative la adresa României. Printre cele mai notabile aspecte semnalate se numără desființarea Comitetului Bolojan de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), o inițiativă menită să analizeze legislația din justiție, și lipsa progreselor în combaterea corupției în sistemul judiciar. Potrivit raportului, „unii magistrați continuă să resimtă o presiune nejustificată din interiorul sistemului judiciar, iar unii judecători au fost recuzați pentru că intenționau să sesizeze instanțele europene”.
Această evaluare a generat o reacție promptă din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a emis un comunicat de presă în aceeași zi, oferind o interpretare proprie a constatărilor Comisiei Europene. CSM, citat de mai multe surse, susține că raportul nu confirmă o "deteriorare sistemică a funcționării justiției" și nici "afirmațiile potrivit cărora cadrul legislativ adoptat în anul 2022 ar fi produs efectele negative invocate în spațiul public". Mai mult, CSM acuză că documentul Comisiei Europene "conține și informații factuale neconforme cu realitatea", referindu-se, printre altele, la presupusele întârzieri în comunicarea hotărârilor disciplinare către magistrați, aspect pe care CSM îl consideră depășit de modificările legislative din 2022.
Raportul Comisiei Europene subliniază că, deși legile justiției din 2022 au contribuit la "îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar", dezbaterea publică asupra unor preocupări legate de sistem a fost "suspendată în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție". Această decizie se referă la desființarea Comitetului Bolojan, un aspect criticat explicit de Comisie. În contrast, CSM interpretează această constatare diferit, sugerând că raportul reține că "tentativa de reformare a legilor justiției a fost inițiată fără participarea tuturor părților interesate", menționând că nici ÎCCJ, nici Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) nu au fost invitate în grupul de lucru "nelegal constituit". Această divergență de interpretare evidențiază tensiunile persistente dintre instituțiile românești și percepția europeană asupra procesului legislativ.
Pe lângă aceste aspecte, Comisia Europeană a remarcat că, deși rata de ocupare a posturilor din magistratură a crescut în 2025 și s-au luat măsuri pentru remedierea deficitului de personal, sistemul de asistență juridică rămâne subfinanțat. Digitalizarea sistemului judiciar este o prioritate guvernamentală, iar durata estimată pentru soluționarea cauzelor civile, comerciale și administrative a scăzut semnificativ, îmbunătățind rata de soluționare a cazurilor. Cu toate acestea, nu au fost luate măsuri legislative pentru consolidarea garanțiilor privind independența procurorilor de rang înalt și pentru organizarea și funcționarea poliției judiciare, domenii în care Comisia recomandă României "să intensifice activitatea legislativă".
În privința luptei anticorupție, raportul semnalează că "rezultatele obținute în urmărirea penală a cazurilor de corupție, atât de mică amploare, cât și la nivel înalt, s-au menținut la același nivel ca în anul precedent". Un aspect îngrijorător este continuarea clasării dosarelor de corupție și anularea condamnărilor de către instanțele inferioare, inclusiv în cazuri de corupție la nivel înalt, în urma hotărârilor ÎCCJ privind prescripția. Comisia critică lipsa "măsurilor suplimentare pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor de corupție din cadrul sistemului judiciar". CSM, pe de altă parte, recunoaște necesitatea de a "crește eficiența investigării infracțiunilor săvârșite în interiorul sistemului judiciar, inclusiv a faptelor de corupție", dar subliniază că "Comisia nu a constatat însă regrese în aceste domenii, care au făcut deja obiectul monitorizării în rapoartele anterioare".
Un alt punct de critică vizează transparența și integritatea în administrația publică și mass-media. O nouă legislație privind "ușile rotative" a fost adoptată, incluzând restricții pentru funcționari publici, iar un nou Cod de etică pentru guvern este în curs de implementare. De asemenea, au fost introduse noi norme privind activitatea de lobby pentru deputați în noiembrie 2025, o recomandare a Comisiei pusă în aplicare integral. Cu toate acestea, transparența structurii de proprietate a mass-mediei continuă să prezinte limitări, iar problemele legate de accesul la informații persistă. Raportul menționează că Autoritatea de reglementare a mass-mediei dispune de "resurse umane mai puține, în ciuda creșterii volumului de sarcini", iar eforturile de digitalizare "avansează lent". Un nou Cod audiovizual reglementează finanțarea mass-mediei private de către partidele politice și autoritățile statului, însă "anumite practici conexe rămân o problemă".
Comisia Europeană a criticat, de asemenea, Camera Deputaților pentru blocarea, încă din 2023, a unui proiect de lege al Autorității Electorale Permanente (AEP) care vizează transparentizarea cheltuirii banilor publici de către partidele politice. Această situație subliniază o problemă mai amplă de predictibilitate legislativă, generată de modificările frecvente și numărul mare de proiecte de lege aflate în Parlament, aspecte care rămân "preocupări majore pentru întreprinderi și organizațiile societății civile". Deși în 2025 au fost adoptate mai puține ordonanțe de urgență decât în 2024, iar măsuri pentru consultări publice eficiente au fost luate, "în practică persistă o serie de deficiențe". Comisia recomandă României "să intensifice eforturile pentru a aborda utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislației".
Un element constant în discursul CSM, reiterat și în acest context, este critica față de "retorica stigmatizantă utilizată pentru obținerea unui câștig electoral facil", care "nu îi discreditează doar pe magistrați, ci erodează însăși puterea statului". CSM consideră că astfel de narațiuni "deformate" nu sunt susținute de evaluările internaționale și că "extinderea asupra întregului sistem judiciar a unor acuzații individuale, neconfirmate factual, nu este susținută de evaluările internaționale privind România din ultimii patru ani", conform Hotărârii nr. 1348 din 9 iunie 2026 a Secției pentru judecători. Această poziție reflectă o preocupare profundă a magistraturii române față de modul în care imaginea sa publică este percepută și influențată de discursul politic și mediatic.
În context european, România se confruntă cu provocări similare altor state membre în ceea ce privește independența justiției și lupta anticorupție, dar și cu particularități legate de implementarea reformelor. Comitetul Bolojan, desființat de ÎCCJ, fusese înființat pentru a analiza și propune modificări la legile justiției, o inițiativă similară celor din alte țări europene care își modernizează sistemele judiciare. Decizia ÎCCJ de a desființa acest comitet, percepută de Comisia Europeană ca o suspendare a "reflecției asupra diverselor aspecte legate de sistemul judiciar", contrastează cu eforturile de consolidare a dialogului interinstituțional necesar pentru reforme durabile. Lipsa de progrese în investigarea corupției din justiție plasează România într-o lumină nefavorabilă, având în vedere că alte state membre au înregistrat avansuri semnificative în acest domeniu în ultimii ani. De exemplu, țări precum Croația sau Bulgaria au implementat mecanisme mai robuste pentru a asigura integritatea în rândul magistraților și procurorilor, oferind un model pentru ce ar putea face România.
De ce contează
Raportul "Rule of Law" al Comisiei Europene și reacția CSM sunt esențiale pentru credibilitatea și funcționarea statului de drept în România. Criticile privind desființarea Comitetului Bolojan și stagnarea în combaterea corupției judiciare subliniază deficiențe structurale care pot afecta încrederea cetățenilor în justiție și capacitatea României de a atrage investiții. Neatingerea standardelor europene în aceste domenii poate avea repercusiuni asupra accesului la fonduri europene și asupra imaginii internaționale a țării. Pe de altă parte, interpretarea CSM evidențiază tensiunile interne și necesitatea unui dialog constructiv între instituții pentru a asigura reforme coerente și acceptate de toți actorii implicați, evitând "stigmatizarea colectivă" și concentrându-se pe soluții pragmatice.
În concluzie, Comisia Europeană a formulat o serie de recomandări specifice pentru România. Printre acestea se numără continuarea evaluării punerii în aplicare a Legilor Justiției, în strânsă consultare cu părțile interesate, intensificarea activității legislative pentru a consolida garanțiile de independență ale procurorilor cu funcții de conducere și pentru organizarea poliției judiciare, precum și luarea de măsuri pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor din sistemul judiciar, inclusiv a faptelor de corupție. De asemenea, se solicită finalizarea procesului legislativ pentru a asigura eficacitatea sistemului de declarare a averilor și intensificarea eforturilor pentru a reduce utilizarea ordonanțelor de urgență și pentru a asigura consultări publice eficiente. CSM a declarat că va analiza "cu deplină deschidere" aceste recomandări și va participa "cu bună-credință" la punerea lor în aplicare, în limitele competențelor sale constituționale.
Rămâne de văzut dacă aceste angajamente vor duce la progrese concrete și la o armonizare a percepțiilor dintre Bruxelles și București, sau dacă divergențele de interpretare vor persista, menținând un climat de incertitudine în privința reformelor judiciare.