Președintele relativizează importanța unui civil la conducerea serviciilor
Președintele Nicușor Dan a declarat vineri, 17 iulie 2026, că numirea șefilor serviciilor de informații, respectiv a Serviciului Român de Informații (SRI) și a Serviciului de Informații Externe (SIE), este un proces la fel de complex și dificil ca formarea unui nou guvern, deoarece necesită obținerea unei majorități parlamentare pentru validare. Această afirmație, făcută în contextul întârzierii nominalizărilor, a fost însoțită de o relativizare a importanței unui șef civil la conducerea acestor instituții, o poziție care contrastează cu declarațiile sale anterioare din timpul campaniei prezidențiale din 2025.
„Aici este o chestiune la fel de grea ca formarea noului guvern, pentru că necesită o majoritate parlamentară. În timpul ăsta am avut de lucrat cu serviciile. Dacă vorbim de SIE, ei mă ajută să îmi iau deciziile pe zona externă. Dacă vorbim de SRI, sunt fel de fel de chestiuni, inclusiv care țin de nefuncționarea unor instituții, chiar de corupție, de zone de interese. Nu cred că a avea un șef civil e o chestiune așa de importantă”, a afirmat Nicușor Dan, citat de Antena 1 și preluat și de alte surse media.
Această perspectivă marchează o schimbare notabilă față de discursul președintelui din martie 2025, când, potrivit Digi24, Nicușor Dan sublinia necesitatea unei reforme a serviciilor de informații și a unui control civil mai puternic. La acea dată, el critica modul superficial în care comisiile parlamentare de control ale SRI și SIE își îndeplinesc atribuțiile, afirmând că acestea „nu intră deloc în substanța activității” serviciilor. Mai mult, în septembrie 2025, chiar înainte de alegeri, el declara că „miza importantă a numirii unui șef civil” este asigurarea că serviciile „se ocupă de zona de Constituție, de atribuțiile constituționale”. Acum, președintele pare să-și fi nuanțat poziția, punând accentul pe funcționalitatea internă a instituțiilor, nu pe profilul civil al conducerii.
În ianuarie 2026, Nicușor Dan anunța că va face „foarte curând” propunerile pentru șefia serviciilor, subliniind că ar prefera ca aceștia să fie „din afara partidelor” și „oameni echilibrați”. El menționa existența unei „liste lungi, o listă scurtă și niște discuții”, adăugând că scurgerile de nume în spațiul public, atribuite unor „prieteni de-ai lor din politică”, au diminuat șansele de numire ale persoanelor vizate. Această declarație, preluată de Observator, arăta o preocupare pentru integritatea procesului de selecție și pentru evitarea influențelor politice directe.
Întârzierea numirilor la vârful serviciilor secrete este o chestiune care persistă de la preluarea mandatului de către Nicușor Dan. Spre deosebire de nominalizările pentru funcția de prim-ministru – Eugen Tomac și Adrian Veștea – unde președintele a acționat relativ rapid, propunerile pentru SRI și SIE nu au fost încă înaintate Parlamentului. Această situație este cu atât mai relevantă cu cât, în teoria constituțională românească, nominalizarea șefilor serviciilor de informații este o prerogativă a Președintelui României, chiar dacă necesită ulterior aprobarea legislativului. Comparația cu dificultatea formării unui guvern, care implică negocieri politice complexe și o majoritate parlamentară consolidată, poate fi interpretată ca o justificare a complexității politice din spatele acestor numiri, chiar dacă procedura formală pare mai directă.
Președintele a reiterat vineri că principala sa preocupare, atât în cazul serviciilor, cât și în alte domenii ale administrației, este „aceeași rutină și delăsare care nu sunt în acord cu lumea reală”. Această critică generală la adresa birocrației și ineficienței instituționale a fost o temă recurentă în discursul său public. Colaborarea cu serviciile de informații este, conform președintelui, esențială: SIE îl sprijină în deciziile de politică externă, în timp ce SRI este implicat în chestiuni legate de „nefuncționarea unor instituții, chiar de corupție, de zone de interese”. Această descriere a rolului SRI sugerează o implicare a serviciului în domenii sensibile ale guvernării interne, aspect ce subliniază importanța unei conduceri eficiente și responsabile.
În context european, controlul civil asupra serviciilor de informații este considerat un pilon al democrației și statului de drept. Multe state membre ale Uniunii Europene, precum Germania sau Marea Britanie, au tradiții solide de conducere civilă a serviciilor, tocmai pentru a asigura o supraveghere democratică și a preveni derapajele. În România, dezbaterea despre controlul civil este veche, fiind alimentată de episoade istorice și de percepția publică asupra influenței serviciilor. Potrivit unui raport al Freedom House din 2023, România a înregistrat progrese în transparența guvernamentală, dar controlul parlamentar asupra serviciilor rămâne o vulnerabilitate, aspect confirmat și de declarațiile anterioare ale președintelui Nicușor Dan din 2025.
**De ce contează**
Întârzierea numirilor la vârful serviciilor de informații și schimbarea de retorică a președintelui Nicușor Dan sunt semnificative pentru stabilitatea și funcționarea statului român. O conducere interimară sau lipsa unei viziuni clare la vârful unor instituții vitale pentru siguranța națională poate afecta capacitatea României de a răspunde amenințărilor interne și externe. Mai mult, modificarea poziției președintelui cu privire la controlul civil ridică întrebări despre angajamentul său față de reformarea și democratizarea serviciilor, aspecte esențiale pentru încrederea publică și pentru alinierea la standardele europene de guvernanță.
În lumina acestor declarații, rămâne de văzut când va face Președintele Nicușor Dan nominalizările efective pentru șefia SRI și SIE și care vor fi profilurile persoanelor propuse. Discuțiile cu partidele parlamentare, necesare pentru obținerea majorității, vor fi cruciale. Este, de asemenea, o întrebare deschisă dacă președintele va reveni asupra ideii de a numi șefi civili sau dacă va prioritiza alte criterii, cum ar fi experiența operațională, în detrimentul controlului civil.
Contextul politic actual, marcat de o criză guvernamentală, ar putea influența și mai mult calendarul și natura acestor decizii strategice pentru securitatea națională a României.