Comisia Europeană cere reforme, CSM critică generalizările
Comisia Europeană a publicat vineri, 17 iulie 2026, Raportul privind statul de drept pe 2026, care analizează evoluțiile din toate statele membre ale UE. În cazul României, documentul constată că, deși au fost înregistrate progrese în anumite sectoare ale justiției, persistă provocări semnificative legate de independența sistemului judiciar, eficiența combaterii corupției, libertatea presei și predictibilitatea legislativă. Executivul european a formulat șapte recomandări specifice pentru România, printre care consolidarea independenței procurorilor, eficientizarea luptei anticorupție și limitarea utilizării ordonanțelor de urgență.
În replică, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat printr-un comunicat, susținând că raportul nu indică regrese în funcționarea justiției și nu confirmă „reprezentările profund deformate” care au dominat discursul public. CSM a subliniat că „evaluarea Comisiei Europene nu susţine nici concluzia unei deteriorări sistemice a funcţionării justiţiei, nici afirmaţiile potrivit cărora cadrul legislativ adoptat în anul 2022 ar fi produs efectele negative invocate în spaţiul public”. Instituția a cerut renunțarea la „retorica stigmatizantă” la adresa magistraților, considerând că aceasta erodează încrederea în puterea statului.
Potrivit raportului Comisiei Europene, în privința justiției, procesul de analiză a unor aspecte privind funcționarea sistemului judiciar a fost suspendat în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Au fost efectuate numiri în funcții de procuror de rang înalt, dar fără măsuri concrete pentru consolidarea garanțiilor de independență sau pentru organizarea poliției judiciare. De asemenea, unii magistrați continuă să resimtă presiuni interne, fiind menționate cazuri de recuzare a judecătorilor care intenționau să sesizeze instanțele europene. Pe de altă parte, gradul de ocupare a posturilor din magistratură a crescut în 2025, iar eficiența instanțelor s-a îmbunătățit, soluționând mai rapid dosare civile, comerciale și administrative. Sistemul de asistență judiciară a fost îmbunătățit, dar rămâne subfinanțat, în timp ce digitalizarea justiției este o prioritate guvernamentală.
CSM a contrazis anumite aspecte din raport, afirmând că, spre exemplu, în materie disciplinară, hotărârile se redactează la momentul pronunțării și se comunică imediat magistratului vizat, fiind publicate și anonimizate în aplicația EMAP, eliminând astfel problema întârzierilor invocate de Comisie. Consiliul a insistat că legile justiției adoptate în 2022 au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ și a criticat vehement tentativa de reformare a acestor legi, inițiată „fără participarea tuturor părților interesate (stakeholders)”, menționând că ÎCCJ și Parchetul de pe lângă ÎCCJ nu au fost invitate în grupul de lucru, iar selectarea ONG-urilor a fost lipsită de transparență. Această poziție a CSM subliniază o tensiune continuă între viziunea Comisiei și cea a instituțiilor judiciare naționale privind ritmul și modalitatea reformelor.
În domeniul anticorupției, Comisia Europeană notează că evaluarea Strategiei naționale anticorupție 2021-2025 a fost finalizată, iar o nouă strategie pentru 2026-2030 este în pregătire. Bilanțul urmăririi penale a rămas similar cu cel din anul precedent, însă instanțele au continuat să dispună încetarea unor procese și anularea unor condamnări, inclusiv în dosare de corupție la nivel înalt, ca urmare a hotărârilor ÎCCJ privind prescripția răspunderii penale. Această problemă a fost intens dezbătută în spațiul public, inclusiv de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, care a reacționat anterior deciziei CJUE privind prescripția, sugerând că Parlamentul ar fi trebuit să corecteze legea. Raportul menționează, de asemenea, adoptarea unor noi reguli privind practica „ușilor turnante” și implementarea unui Cod de etică pentru membrii Guvernului, care interzice primirea cadourilor. O propunere legislativă a Agenției Naționale de Integritate (ANI) privind declarațiile de avere este în dezbatere, iar pentru parlamentari au fost introduse reguli de lobby. ANI dezvoltă un sistem informatic pentru avertizorii de integritate.
În ceea ce privește mass-media, Comisia constată că autoritatea de reglementare în audiovizual funcționează cu resurse umane insuficiente, iar digitalizarea avansează lent. Lipsa unui consens privind autoreglementarea și faza incipientă a reformei pentru consolidarea independenței conducerii televiziunii și radioului public sunt alte probleme identificate. Transparența proprietății mass-media rămâne limitată, iar accesul la informații este deficitar. Noul Cod al audiovizualului a îmbunătățit marcarea conținutului finanțat politic, dar anumite practici continuă să ridice semne de întrebare. O lege anti-SLAPP este în pregătire, în contextul unor noi cazuri de amenințări și hărțuire a jurnaliștilor.
Referitor la funcționarea instituțiilor democratice, raportul arată că Guvernul a utilizat mai puține ordonanțe de urgență în 2025 comparativ cu 2024, și au fost făcuți pași pentru îmbunătățirea consultărilor publice, deși acestea rămân adesea formale. Modificările legislative frecvente și numărul mare de proiecte din Parlament continuă să afecteze predictibilitatea legislativă, aspect criticat de mediul de afaceri și organizațiile societății civile. Nu s-au înregistrat progrese în acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului, iar Strategia pentru o guvernare deschisă 2025-2030 nu a fost încă implementată. Organizațiile societății civile reclamă, de asemenea, restrângerea spațiului civic și intensificarea presiunilor asupra activității lor.
Recomandările Comisiei Europene pentru România includ: continuarea evaluării aplicării legilor justiției și îmbunătățirea eficienței și guvernanței sistemului judiciar; consolidarea independenței procurorilor de rang înalt și a organizării poliției judiciare; măsuri pentru eficientizarea cercetării și urmăririi penale a infracțiunilor din sistemul judiciar, inclusiv a celor de corupție; finalizarea reformei privind declarațiile de avere; limitarea utilizării ordonanțelor de urgență și asigurarea unor consultări publice efective; și continuarea demersurilor pentru acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului. Comisia a formulat în acest an 57 de recomandări adresate statelor membre, dintre care șapte vizează România. Recomandarea de anul trecut privind introducerea unor reguli de lobby pentru parlamentari a fost îndeplinită integral.
De ce contează
Acest raport al Comisiei Europene este esențial pentru România, deoarece oferă o evaluare externă independentă a progreselor și deficiențelor în domenii cheie ale statului de drept, care au un impact direct asupra vieții cotidiene a cetățenilor și asupra mediului de afaceri. Recomandările Comisiei pot ghida eforturile de reformă și pot contribui la consolidarea încrederii publice în justiție și instituții. Discrepanțele dintre percepția Comisiei și cea a CSM subliniază nevoia unui dialog constructiv și a unor acțiuni concrete pentru a asigura o guvernare transparentă, o justiție independentă și o presă liberă, elemente fundamentale pentru o democrație funcțională și o societate prosperă.
În ciuda progreselor punctuale recunoscute, în special în eficiența instanțelor și în adoptarea unor reguli anticorupție, provocările structurale, cum ar fi independența procurorilor și impactul deciziilor ÎCCJ privind prescripția, rămân. Rămâne de văzut cum va răspunde Guvernul României și celelalte instituții naționale la aceste recomandări, având în vedere și criticile CSM privind validitatea anumitor constatări și necesitatea unei dezbateri publice bazate pe fapte. Implementarea efectivă a reformelor va necesita un efort concertat și o voință politică fermă, precum și o colaborare reală între toate părțile interesate, inclusiv magistratura și societatea civilă, pentru a evita percepția unor reforme impuse sau superficiale.
Dialogul cu Comisia Europeană va continua, iar progresele României în aceste domenii vor fi monitorizate în rapoartele viitoare.