Teste pilot au relevat disfuncționalități la activare
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a confirmat că procesul de eliberare a cărților electronice de identitate (CEI) pentru românii din străinătate, prin intermediul ambasadelor și consulatelor, a fost amânat. Această decizie vine după ce o serie de teste pilot, desfășurate în aprilie 2026, au scos la iveală probleme tehnice semnificative, în special la etapa de activare a documentelor la momentul eliberării acestora. Discuțiile pentru implementarea acestui sistem au început încă din 2022, vizând atât cărțile cu domiciliul în România, cât și pe cele fără domiciliu în țară, potrivit declarațiilor oficiale ale MAE.
Procedura complexă implică mai multe etape, așa cum a detaliat MAE. Inițial, datele solicitantului sunt preluate la depunerea cererii și transmise, prin sistemul informatic al MAE, către Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP). Ulterior, după verificarea și validarea solicitării în sistemul informatic al MAI, documentul este confecționat și personalizat în România de către DGEP. În final, CEI este expediată, tot prin intermediul MAE, către misiunea diplomatică sau oficiul consular (MD/OC) unde urmează să fie activată și înmânată titularului. Acest circuit complex necesită o integrare perfectă între sistemele informatice ale celor două ministere.
Echipa comună de specialiști de la MAE și MAI a desfășurat în aprilie 2026 un test pilot în cinci oficii consulare, menit să verifice în mod real întregul flux operațional. Rezultatele acestor teste au fost însă sub așteptări, evidențiind, conform MAE, „o problemă la activarea CEI la momentul eliberării acestora la MD/OC”. Pe lângă această dificultate majoră, testele au indicat și necesitatea unor modificări suplimentare la nivelul software-ului utilizat de Compania Națională „Imprimeria Națională”, responsabilă cu tipărirea și personalizarea cărților electronice de identitate. Aceste modificări au fost deja transmise dezvoltatorului software-ului.
Reprezentanții MAE au subliniat că proiectul nu a fost abandonat, ci este în continuare o prioritate. „Imediat ce o soluție tehnică va fi implementată, inclusiv la nivelul softului gestionat de Compania Națională «Imprimeria Națională», MAE va relua testele pilot pentru a se asigura că întregul proces funcționează corect, iar cetățenii care vor solicita în străinătate eliberarea CEI la MD/OC, vor avea posibilitatea utilizării CEI activate”, a transmis MAE. Această declarație, preluată de ambele surse, reconfirmă angajamentul instituției de a găsi o rezolvare. Experți din ambele instituții, MAE și MAI/DGEP, lucrează intens pentru a finaliza soluțiile tehnice de integrare necesare.
Importanța implementării acestui sistem este majoră, având în vedere numărul mare de români stabiliți în străinătate, estimat de Eurostat la peste 4 milioane în 2023, dintre care mulți își păstrează legăturile cu România și necesită documente de identitate valide. Posibilitatea de a obține CEI prin misiunile diplomatice ar reduce semnificativ birocrația și costurile asociate deplasărilor în țară pentru reînnoirea actelor. În prezent, pentru a obține o carte de identitate, românii din diaspora sunt adesea nevoiți să parcurgă mii de kilometri și să aștepte săptămâni întregi, o povară financiară și logistică considerabilă. Deși nu există o statistică exactă privind numărul solicitărilor de acte de identitate din străinătate, experiența anterioară cu pașapoartele electronice, care pot fi eliberate prin consulate încă din 2009, arată o cerere constantă și semnificativă pentru servicii consulare eficiente. Această inițiativă se aliniază eforturilor Uniunii Europene de digitalizare a serviciilor publice și de facilitare a mobilității cetățenilor săi.
De ce contează
Amânarea eliberării cărților electronice de identitate prin ambasade și consulate are un impact direct asupra milioanelor de români din diaspora, care așteptau cu nerăbdare simplificarea procedurilor administrative. Această inițiativă ar fi redus semnificativ timpul și costurile necesare reînnoirii documentelor, eliminând necesitatea deplasărilor în România. Funcționalitatea deplină a CEI este esențială nu doar pentru identificare, ci și pentru accesul la servicii digitale, votul electronic și alte facilități moderne. Prin urmare, rezolvarea rapidă a problemelor tehnice și implementarea eficientă a sistemului sunt cruciale pentru conectarea diasporei la administrația românească și pentru modernizarea serviciilor consulare.
MAE a reafirmat angajamentul de a continua demersurile pentru un mecanism „sigur, eficient și convenabil” pentru toți cetățenii români, inclusiv pentru cei cu domiciliul permanent în străinătate. Viitorul depinde acum de rapiditatea cu care experții MAE și MAI/DGEP vor reuși să finalizeze soluțiile tehnice de integrare a softurilor. Următorul pas va fi reluarea testelor pilot, de îndată ce aceste modificări vor fi implementate și validate. Până atunci, românii din străinătate vor trebui să continue să folosească metodele actuale pentru obținerea documentelor de identitate, proces care adesea implică deplasări costisitoare și consumatoare de timp în țară.
Rămâne de văzut cât va dura această etapă de ajustare și când va fi, în sfârșit, operaționalizat integral acest serviciu vital pentru diaspora românească.