Discuții cruciale pentru politica de coeziune post-2028
Bucureștiul găzduiește joi, 16 iulie 2026, la Palatul Parlamentului, Summitul Comunităților Locale, un eveniment esențial pentru definirea poziției României în negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Organizat de Europuls în cadrul proiectului COHERO4EU, summitul reunește o gamă largă de actori, de la autorități locale și reprezentanți ai societății civile, până la mediul de afaceri și confederațiile sindicale și patronale, pentru a dezbate impactul fondurilor europene din ultimii 19 ani și reconfigurarea așteptată a acestora.
Discuțiile se concentrează pe trei piloni principali care vor modela viitorul buget al UE: planurile de parteneriate național-regionale (PPNR), Fondul European pentru Competitivitate și coeziunea socială în noua arhitectură europeană. Această întâlnire are loc la un an după lansarea primei propuneri a Comisiei Europene pentru CFM 2028-2034, în iulie 2025, oferind României o platformă pentru a-și articula prioritățile și așteptările. Potrivit organizatorilor, scopul este de a facilita un dialog constructiv între beneficiarii direcți ai fondurilor europene și decidenții români și europeni, pentru a asigura o reprezentare coerentă a intereselor naționale.
Evenimentul a debutat la ora 10:00 cu o sesiune de bun-venit sub titlul provocator „ESTE ROMÂNIA UN COHERO?”. La această sesiune au luat cuvântul Ovidiu Cîmpean, Vicepreședintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera Deputaților, și Mara Roman, Șefa interimară a Reprezentanței Comisiei Europene în România. Prezența ambilor oficiali subliniază importanța dialogului dintre instituțiile naționale și cele europene în procesul de definire a politicilor de coeziune.
Agenda summitului, transmis live pe platformele Europuls.ro și G4Media.ro, precum și pe paginile de Facebook ale acestora, include trei paneluri de discuții aprofundate. Primul panel, desfășurat între orele 10:30 și 12:00, s-a concentrat pe „Coeziunea și Planurile de Parteneriate Național-Regionale (PPNR)”. Aceste planuri sunt considerate esențiale pentru alocarea eficientă a fondurilor și pentru adaptarea la nevoile specifice ale fiecărei regiuni, un aspect crucial având în vedere disparitățile economice și sociale persistente în România, în ciuda investițiilor semnificative din fonduri europene de la aderarea din 2007.
Al doilea panel, programat între orele 13:00 și 14:30, a abordat tema „România în Noua Arhitectură a Competitivității Europene”. Moderat de Ana-Maria Icătoiu, Președintă Executivă a FICSIMM, această sesiune a explorat modalitățile prin care România își poate îmbunătăți competitivitatea economică în contextul noilor instrumente financiare și al priorităților UE. Discuțiile au vizat, probabil, și modul în care Fondul European pentru Competitivitate, o noutate în propunerea Comisiei Europene pentru CFM post-2028, va putea sprijini inovarea și dezvoltarea IMM-urilor românești, care reprezintă peste 99% din totalul întreprinderilor din țară, conform datelor INS din 2024.
Ultimul panel al zilei, între orele 15:00 și 16:30, s-a dedicat „Coeziunii Sociale în Noua Arhitectură Europeană”, sub moderarea Francescăi Cristea, Head of Policy and Programs la Europuls – Centrul de Expertiză Europeană. Coeziunea socială rămâne o provocare majoră pentru România, unde, în 2023, aproximativ 28% din populație era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, conform Eurostat. Acest panel a analizat, cel mai probabil, cum noile politici și alocări bugetare pot contribui la reducerea inegalităților, la îmbunătățirea accesului la educație și sănătate, și la integrarea pe piața muncii a grupurilor vulnerabile.
Importanța acestor discuții este amplificată de experiența României cu fondurile de coeziune în ultimii 19 ani. De la aderarea la UE în 2007, România a beneficiat de miliarde de euro, contribuind la modernizarea infrastructurii, la dezvoltarea regională și la stimularea economiei. Cu toate acestea, rata de absorbție a fondurilor a fost, în anumite perioade, sub potențial, iar impactul a fost inegal distribuit. De exemplu, în exercițiul financiar 2014-2020, România a atins o rată de absorbție de aproximativ 85% până la finalul anului 2025, un progres semnificativ față de perioadele anterioare, dar încă sub media europeană, conform datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
În contextul european, politica de coeziune reprezintă aproximativ o treime din bugetul UE și este pilonul central al strategiei de reducere a disparităților între regiuni. Propunerea Comisiei Europene pentru CFM post-2028 indică o posibilă reorientare către o mai mare flexibilitate, condiționalitate și o legătură mai strânsă cu obiectivele de competitivitate și tranziție verde și digitală. Acest lucru implică o adaptare strategică din partea României, care trebuie să-și definească prioritățile nu doar în funcție de nevoile interne, ci și în aliniere cu agenda europeană mai largă. Criticii politicilor actuale subliniază necesitatea unei simplificări administrative și a unei mai bune coordonări între nivelurile de guvernare pentru a maximiza beneficiile viitoarelor fonduri.
De ce contează
Acest summit este crucial pentru că deciziile luate la nivel european în următorii ani vor influența direct dezvoltarea României pentru decenii. Modul în care țara se va poziționa în negocierile pentru CFM 2028-2034 va determina volumul și destinația fondurilor europene alocate. O strategie coerentă și o voce unită a României pot asigura o alocare optimă a resurselor necesare pentru investiții în infrastructură, educație, sănătate și mediu, contribuind la creșterea economică și la reducerea decalajelor sociale și regionale. Participarea activă a autorităților locale și a societății civile la aceste dezbateri este vitală pentru a asigura că viitoarele politici răspund nevoilor reale ale comunităților.
Summitul s-a încheiat cu o sesiune dedicată „Concluziilor și Recomandărilor”, între orele 16:30 și 17:30, unde au fost sintetizate principalele idei și propuneri rezultate din discuțiile panelurilor. Aceste recomandări vor constitui, cel mai probabil, baza pentru un document de poziție al României, care va fi prezentat la Bruxelles în cadrul negocierilor viitoare. Rămâne de văzut în ce măsură aceste propuneri vor fi integrate în strategia națională și cum vor influența ele dialogul cu instituțiile europene. Următorii pași includ continuarea consultărilor la nivel național și participarea activă a României la grupurile de lucru ale Consiliului UE și ale Comisiei Europene, pentru a se asigura că interesele sale sunt pe deplin reprezentate în arhitectura financiară post-2028.
Întrebarea centrală rămâne dacă România va reuși să fie un „COHERO” – un campion al coeziunii – în noul context european.