Opoziție față de noua taxă pe carbon la combustibili
România, alături de alte nouă state membre ale Uniunii Europene, solicită Comisiei Europene amânarea sau o revizuire substanțială a Sistemului de Comercializare a Certificatelor de Emisii (ETS2), care vizează combustibilii folosiți în transporturi și încălzirea locuințelor. Demersul, inițiat înainte de prezentarea propunerilor de revizuire a principalului instrument climatic al UE, subliniază preocupările legate de impactul economic și social al unei noi taxe pe carbon asupra cetățenilor, potrivit TVP World și Reuters.
Potrivit unui document consultat de Reuters, Italia, Polonia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, România și Slovacia consideră că actualul context economic și geopolitic nu este favorabil introducerii unei noi taxe care ar putea duce la creșterea costurilor suportate de populație. Aceste zece țări, care dețin suficiente voturi pentru a bloca anumite modificări în cadrul Consiliului UE, susțin că cetățenii europeni nu ar trebui să suporte noi costuri generate de politicile climatice în condițiile economice actuale. „Cetățenii europeni nu ar trebui să fie confruntați cu noi taxe climatice în actualele circumstanțe economice și geopolitice. ETS2 trebuie abordat direct în cadrul revizuirii și reconsiderat cu atenție”, se arată în declarația comună transmisă Comisiei Europene.
Sistemul ETS2 este programat să intre în vigoare în 2028 și presupune introducerea unui preț al emisiilor de CO2 pentru combustibilii utilizați în transport și încălzirea locuințelor. Inițial, aplicarea acestuia era prevăzută pentru 2027, însă Comisia Europeană a decis deja amânarea cu un an, în urma preocupărilor exprimate de mai multe guverne privind impactul asupra populației. Această taxă indirectă pe consumul de combustibil ar putea majora semnificativ costurile cu încălzirea centralizată și carburanții, amplificând presiunile inflaționiste deja existente în economia europeană.
Pe lângă solicitarea de revizuire a ETS2, cele zece state cer modificări și în actualul sistem ETS destinat industriilor mari, producătorilor de energie, companiilor aeriene și sectorului maritim. Guvernele semnatare solicită acordarea unui număr mai mare de certificate gratuite de emisii pentru industrie, fără condiții extinse privind investițiile în decarbonizare. Această poziție contrastează cu viziunea Comisiei Europene, care susține că facilitățile suplimentare ar trebui acordate doar companiilor care investesc în reducerea emisiilor și în dezvoltarea capacităților industriale pe teritoriul Uniunii Europene. Discrepanța subliniază tensiunile dintre obiectivele climatice ambițioase ale UE și preocupările legate de competitivitatea industrială și costurile sociale ale tranziției verzi.
Revizuirea sistemului ETS este considerată una dintre cele mai importante componente ale politicii climatice europene, iar negocierile dintre statele membre și Parlamentul European ar putea modifica semnificativ propunerile inițiale ale Comisiei. În timp ce țări precum Germania și Suedia susțin introducerea ETS2, argumentând că măsura este esențială pentru accelerarea tranziției către vehicule nepoluante și sisteme moderne de încălzire, opozanții avertizează că aceasta ar putea alimenta inflația și ar majora facturile gospodăriilor. Comisia Europeană, pe de altă parte, susține că veniturile generate prin ETS2, estimate la miliarde de euro anual, vor fi reinvestite pentru sprijinirea cetățenilor și finanțarea tranziției către tehnologii curate, reducând astfel impactul financiar asupra consumatorilor. Un exemplu similar este Fondul Social pentru Climă, creat pentru a atenua impactul asupra gospodăriilor vulnerabile, cu un buget de 65 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2032, conform datelor Eurostat din 2023.
Contextul regional este relevant: țări din Europa Centrală și de Est, inclusiv România și Polonia, se bazează încă într-o măsură semnificativă pe combustibili fosili pentru încălzire și transport, iar introducerea bruscă a unei taxe pe carbon ar avea un impact disproporționat asupra acestor economii și populații, care au un PIB per capita mai redus comparativ cu statele vest-europene. De exemplu, în 2024, România încă înregistra un procent semnificativ de gospodării dependente de gaze naturale și lemne pentru încălzire, conform Institutului Național de Statistică (INS).
În plus, experți în energie din România, precum analistul Dumitru Chisăliță de la Asociația Energia Inteligentă, au avertizat în repetate rânduri că orice nouă taxă pe combustibili va fi, în cele din urmă, transferată direct către consumatorul final, accentuând sărăcia energetică. Această perspectivă este susținută și de datele din 2025 care arată că prețurile la energie și carburanți au continuat să crească, afectând puterea de cumpărare a românilor. Un studiu al Băncii Naționale a României (BNR) din 2024 indica o corelație directă între taxele energetice și rata inflației, sugerând că o nouă taxă pe carbon ar putea adăuga între 0,5% și 1% la inflația anuală.
De ce contează
Introducerea sau amânarea ETS2 are implicații majore pentru fiecare cetățean european, în special pentru cei din statele cu economii mai puțin dezvoltate, precum România. O creștere a prețurilor la carburanți și la încălzire ar reduce puterea de cumpărare, ar alimenta inflația și ar putea genera nemulțumiri sociale. Pe termen lung, succesul tranziției verzi depinde și de acceptarea publică, iar o implementare pripită, fără măsuri compensatorii adecvate, ar putea submina încrederea în politicile climatice ale UE. Decizia va influența nu doar mediul, ci și stabilitatea economică și socială a blocului comunitar.
Viitoarele negocieri privind reforma sistemului ETS și introducerea taxei pe carbon ETS2 se anunță dificile și ar putea influența semnificativ direcția politicilor climatice europene în următorii ani. Comisia Europeană a declarat că nu dorește să modifice și mai mult măsura până la lansarea ei, pentru a le oferi companiilor timp să se pregătească. Totuși, atunci când Consiliul și Parlamentul UE vor negocia și aproba modificările pieței de carbon, ar putea să-și adauge și propriile amendamente, inclusiv privind taxa ETS2.
Blocul celor zece state care se opun deține o putere de negociere considerabilă, ceea ce face ca rezultatul final să fie incert și deschis unor compromisuri semnificative.