Acces digital la fișe medicale și programări
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunțat, joi, 16 iulie 2026, lansarea oficială a noii platforme online pentru Dosarul Electronic de Sănătate (DES), o inițiativă mult așteptată care promite să revoluționeze interacțiunea pacienților cu sistemul medical românesc. Potrivit președintelui CNAS, Valeria Herdea, „Noua platformă este un pas esențial către digitalizarea completă a sănătății, oferind pacienților control și acces facil la propriile informații medicale, dar și la servicii esențiale.” Această relansare vine după ani de întârzieri și promisiuni neîmplinite, marcând un moment crucial pentru modernizarea serviciilor medicale din România.
Proiectul Dosarului Electronic de Sănătate a fost inițial lansat în 2014, însă a funcționat cu intermitențe și a fost criticat pentru lipsa de funcționalitate și adoptare redusă. Conform datelor publicate de HotNews.ro, vechea platformă a înregistrat un număr limitat de utilizatori activi, iar medicii s-au confruntat adesea cu probleme de interoperabilitate și erori de sistem. Noua versiune, dezvoltată pe o infrastructură modernă și securizată, promite să remedieze aceste deficiențe. Printre funcționalitățile cheie se numără accesul securizat al pacienților la istoricul lor medical – consultații, diagnostice, tratamente, analize de laborator și imagistică – precum și posibilitatea de a gestiona programări la medici și de a solicita rețete electronice, așa cum a subliniat și Digi24.
Un aspect fundamental al noii platforme este integrarea cu sistemele informatice ale furnizorilor de servicii medicale, de la spitale la cabinete individuale. Aceasta înseamnă că informațiile medicale vor fi actualizate în timp real și vor fi accesibile medicilor curanți, cu acordul pacientului, facilitând o coordonare mai bună a îngrijirilor. Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății din 2025, interoperabilitatea sistemelor IT din sănătate a fost o prioritate strategică, alocându-se fonduri europene semnificative, în valoare de aproximativ 50 de milioane de euro, pentru dezvoltarea infrastructurii necesare. Această sumă a fost parte a PNRR, Componenta 7 – Transformare Digitală, subliniind angajamentul României față de digitalizarea sectorului public.
Implementarea DES este un demers complex, care implică nu doar dezvoltarea tehnică, ci și instruirea personalului medical și educarea publicului. Digi24 menționează că medicii de familie vor juca un rol central în activarea conturilor pacienților și în oferirea de asistență inițială, un proces care va începe treptat în următoarele luni. Este de așteptat ca până la sfârșitul anului 2027, majoritatea românilor asigurați să aibă acces la propriul dosar electronic, conform estimărilor CNAS. Aceasta reprezintă o accelerare semnificativă față de ritmul lent de adoptare observat în anii precedenți.
Comparativ cu alte țări europene, România se află încă în urmă în ceea ce privește digitalizarea sănătății. Țări precum Estonia, Finlanda sau Danemarca au sisteme de dosar electronic de sănătate funcționale și larg adoptate de peste un deceniu, oferind cetățenilor acces complet la datele lor medicale și la servicii online. De exemplu, în Estonia, 95% dintre rețete sunt eliberate electronic încă din 2010. Experții în sănătate publică, precum Dr. Mihai Georgescu de la Societatea Română de Medicină de Familie, subliniază că „succesul depinde de o campanie de conștientizare eficientă și de garanții solide privind securitatea datelor, elemente unde vechea platformă a eșuat parțial.”
Un punct de divergență în abordarea inițială a DES a fost legat de consimțământul pacientului. În timp ce inițial se discuta despre un sistem opt-out, în care datele erau încărcate automat și pacientul trebuia să solicite explicit excluderea, noua platformă adoptă un model opt-in pentru anumite categorii de date sensibile, respectând mai strict Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR). Pacienții vor avea control granular asupra cui poate accesa anumite secțiuni din dosarul lor, un aspect evidențiat de surse apropiate dezvoltării proiectului, citate de Digi24. Această abordare ar trebui să sporească încrederea publicului în sistem.
Noul DES nu este doar o bază de date, ci o platformă interactivă. Pe lângă vizualizarea istoricului medical, pacienții vor putea gestiona programările direct din contul lor, reducând timpii de așteptare și birocrația. De asemenea, platforma va permite medicilor să emită rețete electronice și trimiteri online, simplificând procesul pentru ambele părți. Un alt beneficiu major este reducerea erorilor medicale, prin accesul rapid și complet la istoricul pacientului, evitându-se tratamente redundante sau contraindicate. Conform unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății din 2023, erorile medicale prevenibile cauzate de lipsa accesului la informații complete reprezintă o problemă globală, iar digitalizarea poate reduce incidența acestora cu până la 20%.
De ce contează
Relansarea Dosarului Electronic de Sănătate este crucială pentru modernizarea sistemului medical românesc și pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților. Accesul facil la informațiile medicale proprii, posibilitatea de a gestiona programări online și de a comunica mai eficient cu medicii vor reduce birocrația și vor crește transparența. Aceasta contribuie la o mai bună prevenție, diagnosticare rapidă și tratament personalizat, aliniind România la standardele europene în materie de e-sănătate și oferind pacienților un rol mai activ în gestionarea propriei sănătăți.
Următorul pas în implementarea DES va fi extinderea funcționalităților și integrarea cu alte servicii digitale guvernamentale, cum ar fi platforma e-Guvernare. CNAS intenționează să lanseze o aplicație mobilă dedicată DES până la sfârșitul anului 2027, pentru a facilita accesul de pe smartphone-uri. Rămâne de văzut însă cum va fi gestionată rezistența la schimbare din partea unor segmente ale personalului medical și cum se va asigura confidențialitatea datelor pe termen lung, având în vedere riscurile cibernetice tot mai mari.
Succesul pe termen lung al proiectului va depinde de o monitorizare continuă, adaptare la feedback-ul utilizatorilor și investiții constante în securitate și infrastructură.