Digitalizare și transparență sporită pe Booking și Airbnb
Sectorul închirierilor turistice din România, incluzând apartamente și camere operate în regim hotelier, intră într-o nouă eră de reglementare, marcată de digitalizare și o transparență fiscală sporită. Atât prin modificări legislative naționale, cât și prin adoptarea de noi reguli la nivel european, proprietarii sunt obligați să respecte cerințe mai clare privind identificarea unităților, informarea turiștilor și declararea veniturilor. Conform Ordinului nr. 948/2026 al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, normele de clasificare a structurilor de primire turistice au fost actualizate pentru a se alinia la realitățile pieței digitale, unde promovarea și rezervările se realizează preponderent online. „Aceste măsuri sunt esențiale pentru modernizarea sectorului turistic românesc și pentru asigurarea unui mediu concurențial echitabil, în care toți actorii respectă regulile”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului, subliniind importanța adaptării la tendințele europene.
Una dintre cele mai semnificative modificări la nivel național este extinderea obligației privind prezența online pentru toate structurile de primire turistică cu funcție de cazare. Aceasta înseamnă că fiecare proprietar sau administrator trebuie să dețină cel puțin o adresă de e-mail și o pagină web personalizată. Această pagină trebuie să afișeze informații esențiale precum datele de identificare ale unității, adresa exactă și numărul certificatului de clasificare. Este important de menționat că această cerință nu impune neapărat crearea unui site web propriu. Obligația poate fi îndeplinită și printr-o pagină individuală pe o platformă de rezervări online recunoscută, cum ar fi Booking sau Airbnb, cu condiția ca toate informațiile obligatorii să fie prezente. În cazul în care un proprietar gestionează mai multe apartamente în regim hotelier, fiecare dintre aceste structuri de cazare trebuie să aibă o prezentare online personalizată și propriile date de identificare unice. Aceeași obligație de prezență online se menține și pentru structurile de alimentație publică clasificate la 3, 4 sau 5 stele, extinzând astfel digitalizarea la o scară mai largă în industria ospitalității.
O altă noutate adusă de legislația românească se referă la digitalizarea informațiilor destinate turiștilor. Operatorii de cazare au acum posibilitatea de a oferi materialele informative exclusiv în format digital, eliminând obligativitatea păstrării variantelor tipărite în camere. Aceste informații pot fi accesate prin diverse mijloace tehnologice, inclusiv coduri QR, aplicații mobile dedicate, ecrane informative interactive, sisteme interne de televiziune sau alte soluții digitale similare. Această măsură nu doar că facilitează actualizarea rapidă a informațiilor privind tarifele sau serviciile disponibile, dar contribuie și la reducerea costurilor operaționale pentru proprietari. Conținutul minim al materialelor informative a fost, de asemenea, simplificat, incluzând lista serviciilor suplimentare și tarifele acestora, modalitatea de solicitare a serviciilor din cameră, lista preparatelor și prețurile pentru room-service (dacă există), și produsele din minibar cu prețurile aferente. Regulile privind limbile străine rămân neschimbate: unitățile de 3, 4 și 5 stele/margarete trebuie să ofere informații în română și în cel puțin două limbi de circulație internațională, iar cele de 1 și 2 stele/margarete în română și o limbă de circulație internațională.
Aceste modificări legislative interne se integrează într-un cadru european mai amplu. Uniunea Europeană a adoptat recent un regulament privind colectarea și schimbul de date pentru serviciile de închiriere pe termen scurt, cu scopul de a crește transparența pieței și de a facilita controalele fiscale. Noile reguli europene prevăd implementarea unor sisteme naționale de înregistrare pentru proprietățile oferite spre închiriere pe termen scurt. Fiecare unitate va primi un număr unic de identificare, care va trebui utilizat în relația cu platformele online, acolo unde legislația națională impune acest lucru. Acest sistem va permite autorităților să identifice mai ușor proprietățile și să combată fenomenul închirierilor nedeclarate, asigurând conformitatea cu reglementările aplicabile. Regulamentul european nu introduce un impozit nou la nivel comunitar, dar creează un mecanism robust prin care administrațiile fiscale din statele membre pot verifica mai eficient declararea veniturilor din închirieri pe termen scurt.
Un aspect crucial al regulilor europene îl reprezintă obligațiile stricte de raportare impuse platformelor digitale. Airbnb, Booking și alte servicii similare vor fi obligate să transmită periodic autorităților informații detaliate despre activitatea desfășurată prin intermediul lor. Aceste date pot include informații despre gazde, unitățile de cazare, numărul de nopți rezervate și veniturile generate prin intermediul platformelor. Această cerință de raportare va oferi administrațiilor fiscale instrumentele necesare pentru a verifica dacă veniturile obținute din închirieri sunt declarate în conformitate cu legislația națională a fiecărui stat membru. Această măsură reprezintă un pas semnificativ către o mai bună monitorizare și o colectare mai eficientă a taxelor, contribuind la reducerea evaziunii fiscale în acest sector.
Pentru proprietarii români care activează în acest domeniu, noile reglementări europene se adaugă obligațiilor fiscale deja existente. Veniturile obținute din închirieri trebuie declarate conform legislației fiscale naționale, iar forma de organizare (PFA, societate comercială etc.) depinde de amploarea și specificul activității. Digitalizarea fiscală este deja sprijinită în România prin sisteme precum RO e-Factura, care facilitează o evidență electronică clară a tranzacțiilor pentru entitățile organizate. În urmă cu aproximativ un an, în 2025, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a raportat că a identificat aproximativ 22.000 de persoane care nu și-ar fi declarat veniturile obținute din închirierea apartamentelor prin platforme precum Airbnb și Booking. Potrivit declarațiilor oficiale de atunci, unele dintre aceste persoane ar fi generat venituri de ordinul milioanelor de lei anual, subliniind necesitatea stringentă a acestor noi măsuri de transparență și control.
Acest context legislativ, atât național cât și european, subliniază o tendință clară către un viitor complet digitalizat pentru turismul românesc. Noile reguli privind prezența online a unităților de cazare și cerințele europene de evidență a închirierilor pe termen scurt converg spre creșterea transparenței și a conformității. Pentru operatorii care respectă deja obligațiile legale, aceste schimbări vor însemna, în principal, o adaptare la proceduri digitale mai eficiente. În schimb, pentru cei care au desfășurat activități fără o evidență clară sau fără declararea corespunzătoare a veniturilor, verificările vor deveni mult mai ușor de realizat de către autorități. Experții din industria turismului, citați de HotNews.ro, anticipează că în următorii ani, piața închirierilor turistice se va orienta către un model în care fiecare unitate de cazare va putea fi identificată, promovată și verificată prin sisteme digitale integrate, asigurând un mediu de afaceri mai echitabil și o contribuție fiscală adecvată.
De ce contează
Aceste noi reglementări au un impact direct și semnificativ asupra tuturor părților implicate în turismul românesc. Pentru proprietari, ele înseamnă o standardizare a modului de operare și o presiune crescută pentru conformitate fiscală, dar și o potențială simplificare a proceselor administrative prin digitalizare. Pentru turiști, transparentizarea informațiilor și o mai bună reglementare a pieței pot duce la o calitate crescută a serviciilor și o protecție sporită. Pentru stat, noile măsuri vor facilita colectarea veniturilor fiscale, reducând evaziunea și asigurând resurse suplimentare pentru bugetul public. Pe termen lung, aceste schimbări sunt menite să profesionalizeze sectorul închirierilor pe termen scurt, contribuind la o imagine mai bună a României ca destinație turistică.
În concluzie, implementarea acestor noi reguli marchează o etapă importantă în modernizarea industriei ospitalității din România. Următorul pas va fi monitorizarea atentă a modului în care platformele digitale și proprietarii se adaptează la aceste cerințe. Se așteaptă ca Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, alături de ANAF, să intensifice campaniile de informare și controalele, pentru a asigura o tranziție lină și o conformitate extinsă. Rămân de văzut detaliile finale privind interoperabilitatea sistemelor naționale de înregistrare cu platformele europene și modul în care vor fi gestionate eventualele provocări tehnice sau administrative.
Obiectivul final este crearea unui ecosistem turistic digitalizat, transparent și echitabil, care să susțină dezvoltarea durabilă a sectorului în România.