Finanțare strategică pentru energia nucleară românească
Boardul Băncii Europene de Investiții (BEI) a aprobat, în data de 15 iulie 2026, un împrumut de 800 de milioane de euro pentru Proiectul Retehnologizării Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Această decizie reprezintă un "pas istoric pentru dezvoltarea sectorului energiei nucleare civile" și un "proiect strategic pentru România, pentru următorii 30 de ani", conform declarației lui Cosmin Ghiță, director general al Nuclearelectrica, citat de Agerpres și alte surse.
Această finanțare semnificativă, deși deja aprobată de BEI, necesită validarea acționarilor Nuclearelectrica printr-o Adunare Generală viitoare, pentru contractarea efectivă a împrumutului. Strategia de finanțare a proiectului combină capitalul propriu al SNN cu împrumuturi și garanții de la instituții financiare internaționale, agenții de credit export (ECA) și bănci comerciale. O primă etapă de finanțare a fost deja asigurată prin semnarea, la 24 septembrie 2025, a unui contract de împrumut de 540 de milioane de euro cu un sindicat de bănci condus de JP Morgan SE, în calitate de aranjor financiar.
Proiectul de retehnologizare se află în cea de-a doua fază de dezvoltare, conform strategiei aprobate de acționari. Această fază implică obținerea autorizațiilor necesare, contractarea serviciilor de inginerie și construcție, achiziționarea materialelor și echipamentelor, și asigurarea finanțării. Lucrările civile de construcție au demarat în 2025 și continuă în 2026. Ultima fază, a treia, se va desfășura între 2027 și 2030 și va include oprirea Unității 1 pentru lucrări majore, în special retubarea reactorului. Reluarea operațiunilor în condiții optimizate este programată pentru anul 2030.
Unitatea 1 CNE Cernavodă, pusă în funcțiune în 1996, a evitat până în prezent emiterea a 145 de milioane de tone de CO2 în atmosferă și a livrat peste 150 de milioane de MWh, cu un factor de capacitate de peste 90%. Această performanță o clasează printre primele trei reactoare nucleare la nivel global în funcție de factorul de capacitate. Retehnologizarea va asigura încă 9% din energia curată, sigură și stabilă a României anual, pentru perioada 2030-2060, contribuind semnificativ la obiectivele energetice naționale și europene.
Nuclearelectrica a demonstrat o soliditate financiară notabilă, înregistrând o creștere a profitului net de 40,4% la finalul exercițiului financiar 2025, comparativ cu 2024, și o creștere de 72% în primul trimestru al anului 2026 față de perioada similară anterioară. Această performanță financiară, subliniată de oficialii companiei, permite realizarea de investiții sigure într-un climat economic volatil, consolidând reziliența pe termen mediu și lung.
Președinta Grupului BEI, Nadia Calvio, a declarat că "Grupul BEI finanțează proiecte importante pentru securitatea și autonomia Europei, aducând energie accesibilă gospodăriilor și companiilor". Aceasta subliniază angajamentul BEI de a sprijini electrificarea economiei europene, sporind reziliența și durabilitatea. Pe lângă proiectele energetice, Consiliul BEI a aprobat finanțări pentru diverse inițiative în statele membre, precum noi trenuri în Austria, modernizarea spitalelor în Republica Cehă, facilități culturale și sportive în Suedia și îmbunătățiri ale grădinițelor și școlilor în Lituania, alături de proiecte pentru competitivitatea întreprinderilor din Danemarca, Italia, Țările de Jos și Spania.
De asemenea, BEI a dublat la 6 miliarde euro un program de creditare paneuropeană pentru securitizare și a aprobat finanțări pentru modernizarea punctelor de trecere a frontierei ucrainene, parte a rețelei TEN-T, îmbunătățind conectivitatea cu statele membre UE și Republica Moldova. Sprijinul se extinde și la întreprinderile din Ucraina, precum și la investiții strategice în alte țări partenere ale UE, cum ar fi energia eoliană în Egipt, energia solară și rețelele electrice din Tunisia și agricultura durabilă în Moldova, promovând strategia UE "Global Gateway".
**De ce contează**
Această finanțare de la BEI este crucială pentru securitatea energetică a României și pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare ale Uniunii Europene. Prin prelungirea duratei de viață a Unității 1 Cernavodă până în 2060, România își consolidează poziția de producător de energie curată, reducând dependența de combustibilii fosili și vulnerabilitatea la fluctuațiile prețurilor internaționale. Proiectul contribuie, de asemenea, la menținerea și crearea de locuri de muncă înalt calificate în industria nucleară, un sector strategic pentru economia națională și europeană. Integrarea într-un context de finanțare europeană mai largă subliniază importanța regională și strategică a investiției.
Decizia BEI confirmă viabilitatea și importanța strategică a proiectului de retehnologizare, oferind o garanție suplimentară de stabilitate și predictibilitate pentru sectorul energetic românesc. Următorul pas esențial va fi aprobarea împrumutului de către acționarii Nuclearelectrica, o formalitate așteptată, dată fiind importanța națională a proiectului și contextul european favorabil energiei nucleare. Finalizarea lucrărilor în 2030 va readuce Unitatea 1 în circuitul energetic cu o capacitate îmbunătățită și o durată de viață extinsă, consolidând rolul României ca pilon energetic în regiune.
Întrebarea rămâne cum va fi gestionată perioada de oprire a unității din 2027 până în 2030 pentru a minimiza impactul asupra sistemului energetic național și a consumatorilor.