Serbia își menține poziția privind sancțiunile împotriva Rusiei
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat miercuri, 15 iulie 2026, că a fost singurul participant la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est care nu a semnat declarația finală adoptată la Kiev. „Sunt singurul care nu și-a pus semnătura pe acea declarație. Priviți textul acelei declarații și vă va fi mai clar, nu trebuie să dau explicații suplimentare”, a afirmat Vucic în fața presei, conform Agerpres, care citează agenția Tanjug. Această decizie subliniază poziția neschimbată a Serbiei față de conflictul din Ucraina și de relațiile cu Rusia.
Summitul, aflat la a cincea ediție și desfășurat în prezența președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reunit lideri din regiunea Europei de Sud-Est, inclusiv pe președintele României, Nicușor Dan. Declarația de la Kiev, un document ce cuprinde 20 de puncte, condamnă ferm „agresiunea armată ilegală, neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei” și solicită încetarea imediată a războiului. De asemenea, documentul subliniază sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, evidențiind interdependența dintre securitatea Ucrainei, a regiunii Mării Negre și a Europei de Sud-Est.
Întrebat despre poziția Serbiei față de sancțiunile europene împotriva Rusiei, președintele Vucic a reiterat că „toată lumea cunoaște poziția noastră și eu știu toate pozițiile lor”. Această declarație vine în contextul în care, potrivit agențiilor de presă, alți participanți la summit, făcând aluzie la Serbia, și-au început discursurile afirmând că, „spre deosebire de alții”, sunt 100% aliniați cu politica Uniunii Europene. Vucic a menționat că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au fost „corecți” și înțeleg politica Serbiei, chiar dacă aceasta diferă de cea a majorității statelor membre UE și a Ucrainei.
Declarația semnată de ceilalți lideri reafirmă sprijinul pentru aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei, „pe calea sa ireversibilă către viitoarea aderare la NATO, atunci când Aliații vor conveni și condițiile vor fi îndeplinite”. De asemenea, documentul condamnă ferm intensificarea atacurilor rusești asupra Kievului și a altor localități ucrainene, solicită intensificarea presiunii prin sancțiuni asupra Rusiei și a economiei sale de război și cere consolidarea cooperării internaționale pentru prevenirea eludării sancțiunilor. Un punct central este și întărirea capacităților de apărare antiaeriană ale Ucrainei, în special prin sisteme capabile să contracareze rachetele balistice.
Serbia, o țară candidată la aderarea la UE, a refuzat constant să se alinieze sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, invocând legăturile istorice, culturale și economice strânse cu Moscova. Această poziție a generat tensiuni repetate în relațiile cu Bruxelles-ul și cu statele membre UE, care solicită Serbiei să își armonizeze politica externă cu cea a Uniunii. Deși Serbia a votat în cadrul Adunării Generale a ONU rezoluții care condamnă agresiunea rusă, guvernul de la Belgrad a evitat impunerea de măsuri punitive directe împotriva Rusiei, o abordare diferită față de majoritatea țărilor din Europa de Sud-Est, care au adoptat o poziție pro-occidentală fermă. Această dualitate este o provocare pentru integrarea europeană a Serbiei, proces care necesită o aliniere progresivă la politica externă și de securitate comună a UE.
În ciuda divergențelor pe tema sancțiunilor, Vucic a avut întâlniri bilaterale importante la Kiev, inclusiv cu președintele Zelenski, cu președintele român Nicușor Dan și cu premierul sloven Janez Janša. Aceste discuții demonstrează dorința Serbiei de a menține un dialog deschis cu partenerii europeni și regionali, chiar și în contextul unor diferențe fundamentale de abordare. Declarația de la Kiev salută și deschiderea grupurilor de negociere cu Ucraina și Republica Moldova privind aderarea la Uniunea Europeană, un semnal puternic de sprijin pentru extinderea UE în regiune, aspect la care Serbia aspiră de asemenea.
Documentul semnat de ceilalți lideri condamnă, de asemenea, încălcările dreptului internațional umanitar și exprimă sprijinul pentru eforturile de tragere la răspundere a celor vinovați, inclusiv prin intermediul unui Tribunal Special pentru Infracțiunea de Agresiune împotriva Ucrainei. Importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea europeană și globală este subliniată, la fel ca și condamnarea ocupării și militarizării ilegale a Centralei Nucleare Zaporojie de către Rusia. Semnatarii și-au exprimat disponibilitatea de a contribui activ la redresarea și reconstrucția Ucrainei, la deminarea umanitară și la refacerea mediului, în strânsă cooperare cu instituțiile financiare internaționale și sectorul privat.
De ce contează
Refuzul Serbiei de a semna Declarația de la Kiev evidențiază diviziunile persistente în Europa de Sud-Est privind atitudinea față de Rusia și conflictul din Ucraina. Această decizie are implicații semnificative pentru parcursul european al Serbiei, deoarece UE condiționează adesea progresul negocierilor de aderare de alinierea la politica externă comună. Poziția Serbiei complică eforturile de consolidare a unui front unit european împotriva agresiunii ruse și ar putea influența percepția altor state membre asupra angajamentului Belgradului față de valorile europene. De asemenea, menținerea legăturilor cu Rusia, inclusiv în domeniul energetic, creează o dependență care poate fi exploatată geopolitic.
În ciuda refuzului de a semna declarația comună, prezența lui Vucic la summit și întâlnirile bilaterale pe care le-a avut sugerează o încercare a Serbiei de a naviga un drum diplomatic complex, echilibrând relațiile cu UE și cu Rusia. Rămâne de văzut cum va influența această decizie discuțiile viitoare privind aderarea Serbiei la Uniunea Europeană și dacă Belgradul va fi supus unor presiuni suplimentare pentru a-și schimba poziția. Pe termen lung, capacitatea Serbiei de a se integra pe deplin în structurile europene va depinde de alinierea la principiile fundamentale ale UE, inclusiv cele legate de securitate și politică externă. Evoluțiile din Ucraina și răspunsul european la acestea vor continua să modeleze peisajul geopolitic al Balcanilor de Vest.
Președintele Vucic a avut o scurtă discuție și cu Ursula von der Leyen, ceea ce denotă eforturi de menținere a comunicării la nivel înalt.
Participanții la declarație au inclus președintele Republicii Albania, Bajram Begaj, președintele Republicii Elene, Constantine Tassoulas, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele României, Nicușor Dan, prim-ministrul Republicii Croația, Andrej Plenkovic, prim-ministrul Republicii Slovenia, Janez Janša, prim-viceprim-ministrul Guvernului Republicii Macedonia de Nord și ministru al Afacerilor Europene, Bekim Sali, viceprim-ministrul pentru Afaceri Externe și Europene al Muntenegrului, Filip Ivanovic, și ministrul Afacerilor Externe al Republicii Bulgaria, Velislava Petrova-Chamova.