Victorie categorică la Dallas, Franța eliminată
Selecționata Spaniei a obținut calificarea în finala Cupei Mondiale FIFA 2026, învingând Franța cu scorul de 2-0 într-o semifinală disputată marți seară, pe stadionul din Dallas, Statele Unite. Golurile victoriei iberice au fost marcate de Mikel Oyarzabal, dintr-un penalty transformat în minutul 22, și de Pedro Porro, care a dublat avantajul în minutul 58. Această victorie trimite Spania în finala competiției, unde va întâlni câștigătoarea celei de-a doua semifinale, dintre Argentina și Anglia, programată miercuri. Președintele Federației Spaniole de Fotbal, Rafael Louzán, a descris partida ca fiind „unul dintre cele mai importante meciuri din istoria recentă a naționalei”.
Partida, arbitrată de Ivan Barton din El Salvador, a opus vicecampioana mondială en-titre, Franța, și campioana europeană, Spania, într-un duel așteptat cu sufletul la gură de fanii fotbalului. Franța, sub conducerea selecționerului Didier Deschamps, a aliniat o formație puternică, cu Kylian Mbappé căpitan, în timp ce Spania, antrenată de Luis de la Fuente, a mizat pe o echipă echilibrată, cu Rodri purtând banderola. Conform surselor, Franța a avut un parcurs aproape perfect până în semifinale, câștigând toate meciurile din grupe și eliminând Suedia, Paraguay și Maroc în fazele eliminatorii, confirmând statutul de favorită la câștigarea trofeului. Spania, pe de altă parte, a terminat grupa pe primul loc după o remiză cu Capul Verde și victorii împotriva Arabiei Saudite și Uruguay, necesitând goluri târzii pentru a trece de Portugalia și Belgia în fazele eliminatorii.
Golul de deschidere al Spaniei a venit în minutul 22, după ce Lamine Yamal, la doar 19 ani și o zi, a obținut un penalty în urma unui fault comis de Lucas Digne. Yamal devine astfel al treilea cel mai tânăr fotbalist, începând din 1966, care obține un penalty la un meci de Cupă Mondială, după Michael Owen și Dmitri Sîciov. Mikel Oyarzabal a executat puternic și l-a învins pe portarul francez Mike Maignan, stabilind scorul la 1-0. Problemele pentru Franța s-au accentuat în minutul 30, când fundașul central William Saliba a fost nevoit să părăsească terenul din cauza unei accidentări la spate, fiind înlocuit de Maxence Lacroix. Această schimbare a fost o lovitură semnificativă pentru defensiva franceză, care, potrivit Digi24, nu a reușit să găsească spații în apărarea bine organizată a Spaniei.
În ciuda eforturilor de a reveni, echipa lui Didier Deschamps nu a reușit să pună în pericol poarta lui Unai Simón în prima repriză, neînregistrând niciun șut pe spațiul porții. Vedetele francezilor, precum Kylian Mbappé, Ousmane Dembélé și Michael Olise, au fost ținute departe de zona periculoasă. La pauză, Deschamps a încercat să schimbe dinamica jocului introducându-l pe Manu Koné în locul lui Adrien Rabiot. Însă, la doar 13 minute după reluarea jocului, Spania a dat lovitura decisivă. Pedro Porro a finalizat o combinație spectaculoasă cu Dani Olmo, marcând golul de 2-0 în minutul 58 și consfințind victoria ibericilor. Un gol anulat pentru ofsaid marcat de Lamine Yamal în minutul 62 ar fi putut aduce scorul la 3-0.
Franța a încercat să forțeze o revenire prin introducerea lui Rayan Cherki și Theo Hernandez, însă aceste schimbări nu au produs efectul dorit. Spania a continuat să controleze jocul și să blocheze tentativele disperate ale francezilor, menținând scorul de 2-0 până la fluierul final. Pentru Franța, această eliminare a venit într-un moment simbolic, chiar pe 14 iulie, Ziua Națională a Franței, transformând „Ziua Franței într-o noapte de coșmar”, așa cum a titrat un articol. Franța a ratat astfel șansa de a disputa a treia finală mondială consecutivă, performanță atinsă doar de Germania de Vest (1982, 1986 și 1990) în rândul echipelor europene. Franța a câștigat titlul în 2018 și a pierdut finala în 2022.
Spania, pe de altă parte, revine într-o finală de Cupă Mondială pentru prima dată după triumful din 2010, în Africa de Sud. Aceasta este doar a treia semifinală mondială din istoria Spaniei, după cele din 1950 și 2010. Echipa lui Luis de la Fuente a avut un moral ridicat, având în vedere că a câștigat ultimele două dueluri oficiale cu Franța, ambele în semifinale: 2-1 la EURO 2024 și 5-4 în UEFA Nations League 2024/2025. Un aspect interesant, menționat de FIFA.com, este că deși Franța și Spania au câte 17 participări la Campionatul Mondial, cele două naționale s-au întâlnit o singură dată la această competiție înainte de meciul de la Dallas, în optimile Cupei Mondiale din 2006, când Franța a învins Spania cu 3-1.
Înainte de semifinală, Federația Spaniolă de Fotbal a organizat un eveniment la Dallas la care au participat legende ale fotbalului iberic și campioni mondiali din 2010, inclusiv Iker Casillas, Jesús Navas și Fernando Hierro, pentru a susține actuala generație. Președintele RFEF, Rafael Louzán, a subliniat că simpla calificare în semifinale a reprezentat o performanță istorică pentru Spania, fiind a doua oară în istoria sa când atinge această fază a competiției. Această susținere a rezonat cu performanța echipei pe teren, care a demonstrat un joc solid în defensivă, cu Unai Simón încasând un singur gol până la această fază a turneului, și un mijloc controlat de Rodri, Pedri și Dani Olmo.
De ce contează
Calificarea Spaniei în finala Cupei Mondiale 2026 marchează o revenire puternică a fotbalului iberic pe scena globală, reînviind amintirea triumfului din 2010. Această performanță subliniază eficacitatea strategiei selecționerului Luis de la Fuente de a combina experiența cu tinerii talentați precum Lamine Yamal și Pau Cubarsí. Pentru Franța, eliminarea reprezintă o dezamăgire majoră, punând capăt unei serii impresionante de finale și ridicând întrebări despre viitorul echipei, mai ales în contextul Zilei Naționale. Rezultatul are implicații semnificative pentru ambele federații și pentru fanii din întreaga lume, reconfigurând peisajul fotbalistic internațional și stabilind noi așteptări pentru edițiile viitoare ale Cupei Mondiale.
În urma acestei victorii istorice, Spania se pregătește acum pentru marea finală a Cupei Mondiale 2026, unde va înfrunta fie Argentina, fie Anglia. Indiferent de adversar, echipa lui Luis de la Fuente va aborda partida cu un moral excepțional și cu încrederea că poate repeta performanța din 2010. Pe de altă parte, Franța va trebui să analizeze această înfrângere și să își reevalueze strategia pentru următoarele competiții majore. Rămâne de văzut cum va gestiona Didier Deschamps presiunea și așteptările, mai ales în contextul în care generația actuală, cu Kylian Mbappé în prim-plan, este considerată una dintre cele mai talentate din istoria fotbalului francez.
Finala Cupei Mondiale promite un spectacol de neuitat, iar ochii lumii fotbalistice vor fi ațintiți asupra deznodământului de la Dallas.