Apel pentru achiziții rapide, în ciuda eforturilor UE
Șeful luftwaffe: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Generalul-locotenent Holger Neumann, șeful Forțelor Aeriene Germane (Luftwaffe), a avertizat că Europa trebuie să continue să achiziționeze arme cu eficacitate dovedită, în special avioane de luptă din SUA, pentru a contracara amenințarea reprezentată de Vladimir Putin, chiar și în contextul în care Uniunea Europeană își dezvoltă propria industrie de apărare pe termen lung. Într-un interviu acordat publicației POLITICO, Neumann a declarat tranșant: „Dezvoltarea propriilor noastre capacități necesită timp. În acest moment, nu avem timp.” Această afirmație subliniază presiunea imediată resimțită de națiunile europene în fața unei Rusii tot mai imprevizibile și necesitatea unor soluții rapide pentru consolidarea apărării.
Comentariile generalului Neumann vin pe fondul eforturilor intense ale Uniunii Europene de a direcționa mai multe cheltuieli de apărare către producătorii europeni, având ca scop reducerea dependenței de principalii furnizori americani, pe măsură ce țările europene se reînarmează rapid. Bruxelles-ul utilizează noi instrumente de finanțare pentru a încuraja statele membre să efectueze achiziții comune și să consolideze baza industrială de apărare a blocului comunitar. Noile reguli pentru proiectele finanțate de UE limitează participarea țărilor din afara blocului, inclusiv a SUA, la cel mult 35% din valoarea unui proiect, o măsură care a stârnit nemulțumirea oficialilor americani. Cu toate acestea, efortul industrial al UE este pe termen lung, în timp ce nevoile militare, conform lui Neumann, sunt imediate și presante.
Potrivit șefului Luftwaffe, dacă sarcina forțelor aeriene sau a puterii aeriene a NATO este de a fi pregătite cât mai repede posibil, s-ar putea să fie necesară achiziționarea de sisteme disponibile deja pe piață. Chiar dacă astfel de sisteme nu îndeplinesc toate cerințele Germaniei, ele pot reprezenta „cea mai bună opțiune pe care o poți cumpăra acum pentru următorii câțiva ani”. Neumann a recunoscut că industria europeană dispune de capacități solide, dar a subliniat că nu a reușit să dezvolte tehnologie de ultimă generație în același ritm cu Statele Unite. Obiectivul actual este, așadar, de a acoperi lacunele imediate fără a renunța la proiectele europene pe termen lung.
Cel mai clar exemplu în acest sens este avionul de vânătoare F-35 Lightning II, fabricat de compania americană Lockheed Martin. Berlinul a aprobat achiziția, în valoare de 8,3 miliarde de euro, a 35 de avioane de vânătoare stealth F-35A în decembrie 2022. Aceste aeronave vor înlocui avioanele Tornado, care îmbătrânesc, în transportul bombelor atomice în cadrul acordurilor NATO privind partajarea armelor nucleare. Primul avion german urmează să iasă de pe linia de producție din SUA în septembrie 2026, iar primele avioane sunt așteptate la baza aeriană Büchel din vestul Germaniei până la sfârșitul anului 2027, după mai bine de un an de pregătire a piloților în SUA. Există deja discuții în cadrul Luftwaffe privind achiziționarea unui număr mai mare de avioane F-35, o propunere ce aparține Ministerului Apărării și pentru care nu s-a luat încă o decizie, deși POLITICO a relatat anterior că guvernul german alocase peste 2 miliarde de euro pentru 15 avioane suplimentare, mărind flota planificată de la 35 la 50 de aparate.
Această discuție a căpătat un caracter urgent de când Germania și Franța au renunțat în iunie 2026 la planurile de a dezvolta împreună avionul de vânătoare de generația a șasea, care stă la baza Future Combat Air System (FCAS). Proiectul a fost blocat în urma disputelor dintre Airbus și Dassault privind conducerea și repartizarea sarcinilor. Cu toate acestea, Neumann a subliniat că conceptul mai larg al FCAS nu s-a încheiat neapărat, afirmând: „Singura decizie luată este că nu vom construi împreună un avion de vânătoare cu pilot la bord. Conceptul FCAS rămâne însă deschis.” Această declarație sugerează că ideea unui sistem european comun de luptă aeriană este încă viabilă, chiar dacă forma inițială a fost modificată.
În paralel cu achiziția de F-35, Germania achiziționează și o altă tranșă de avioane Eurofighter, care urmează să fie livrate între 2031 și 2034. Totuși, șeful Luftwaffe a precizat că, după această dată, nu ar mai trebui să aibă loc alte achiziții de avioane de generația a patra. „Orice avioane de după 2035 sau începând cu acest an ar trebui să fie de generația a cincea sau mai avansate”, a spus el, subliniind urgența modernizării flotei. Neumann a reiterat că soluția finală ar trebui să rămână europeană, fie prin aderarea la un proiect existent, fie prin dezvoltarea unui nou avion împreună cu partenerii. Însă niciuna dintre aceste căi nu pare să poată asigura un avion de vânătoare până în 2035, lăsând deschisă întrebarea „ce se va întâmpla între timp”.
De ce contează
Declarațiile șefului Luftwaffe subliniază o tensiune strategică fundamentală în Europa: nevoia imediată de a descuraja agresiunea rusă versus obiectivul pe termen lung de a construi o autonomie strategică europeană în domeniul apărării. Dependența continuă de armament american, în special de sisteme avansate precum F-35, este crucială pentru a menține capacitatea de descurajare a NATO și pentru a asigura interoperabilitatea forțelor aliate. Totuși, această dependență generează și vulnerabilități politice și economice. Eșecul proiectului franco-german de avion de vânătoare de generația a șasea subliniază dificultățile colaborării industriale europene. Pentru România și alte state din flancul estic al NATO, asigurarea unei apărări aeriene moderne și robuste este vitală, iar achizițiile rapide de sisteme performante, indiferent de origine, sunt o prioritate absolută în contextul regional actual.
Pe termen scurt, deciziile Germaniei de a achiziționa F-35 și de a continua modernizarea flotei aeriene vor influența direct capacitatea de apărare a NATO în fața Rusiei. Pe termen mediu, provocarea rămâne găsirea unui echilibru între achizițiile imediate din SUA și dezvoltarea unei baze industriale europene de apărare competitive, capabile să producă tehnologii avansate. Eșecul programului franco-german FCAS în forma sa inițială impune o reevaluare a strategiilor de colaborare în domeniul apărării la nivel european.
Viitorul va depinde de capacitatea statelor membre de a depăși divergențele naționale și de a investi masiv și coerent în cercetare, dezvoltare și producție, pentru a reduce decalajul tehnologic față de Statele Unite și pentru a asigura o apărare europeană robustă și autonomă până după 2035.