Nouă state UE acționează împotriva CIO și federațiilor
România, alături de alte opt state membre ale Uniunii Europene, a inițiat un demers comun pentru a solicita Comisiei Europene reducerea finanțării acordate organizațiilor sportive internaționale care au decis să permită revenirea sportivilor din Rusia și Belarus în competiții. Scrisoarea deschisă, publicată marți de Reprezentanța Permanentă a Suediei pe lângă UE și citată de Reuters, este adresată comisarului european pentru echitate intergenerațională, tineret, cultură și sport, Glenn Micallef. Miniștrii au îndemnat la „asigurarea că organizațiile ale căror acțiuni sunt incompatibile cu valorile Uniunii Europene nu beneficiază de sprijinul UE”, a declarat ministrul suedez al Afacerilor Sociale, Jakob Forssmed, subliniind că „nimic nu s-a schimbat pe teren. Rusia continuă să ducă războiul său brutal de agresiune împotriva Ucrainei. Programele de finanțare ale UE și cadrele de cooperare nu pot fi, prin urmare, concepute într-un mod care să riște normalizarea agresiunii Rusiei”.
Inițiativa vizează instituții cheie din sportul mondial, inclusiv Comitetul Olimpic Internațional (CIO), Federația Mondială de Natație și Federația Internațională de Gimnastică, menționată de POLITICO, dar și Federația Internațională de Scrimă (FIE), conform Reuters. Aceste organizații sunt considerate de cele nouă state incompatibile cu principiile promovate de Uniunea Europeană prin programele sale de finanțare. Scrisoarea solicită excluderea acestor organisme din programul Erasmus+ și din alte mecanisme europene de finanțare.
Demersul este cea mai amplă acțiune comună inițiată până acum de state membre ale UE pentru a folosi instrumentele financiare ale blocului comunitar împotriva organismelor sportive internaționale care au relaxat restricțiile impuse Rusiei și Belarusului, potrivit Reuters. Această inițiativă ar putea amplifica tensiunile dintre guvernele europene și mișcarea olimpică înaintea Jocurilor Olimpice de la Los Angeles din 2028. Semnatarii scrisorii sunt miniștri din Suedia, Estonia, Țările de Jos, Lituania, Letonia, Polonia, România, Finlanda și Danemarca.
Contextul acestui demers este decizia adoptată pe 7 iulie de Comitetul Executiv al CIO, care a ridicat provizoriu suspendarea Comitetului Olimpic Rus, suspendare ce fusese în vigoare din octombrie 2023. Această hotărâre a deschis calea pentru participarea sportivilor din Rusia în calificările pentru Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 2028, deși o decizie privind permisiunea de a folosi drapelul și imnul Rusiei la Jocurile Olimpice din 2028 va fi luată de CIO „la momentul potrivit”. În plus, în ultimele luni, sportivii ruși și belaruși au fost din nou acceptați la mai multe competiții sportive internaționale, stârnind critici vehemente din partea Kievului și a aliaților săi.
Semnatarii subliniază că „respectarea drepturilor omului, a statului de drept şi a relaţiilor paşnice între naţiuni se numără printre principiile fundamentale care stau la baza sportului internaţional şi a mişcării olimpice”. Ei susțin că revenirea sportivilor ruși și belaruși în competițiile internaționale ignoră situația sportivilor ucraineni, afectați direct de război. Mulți dintre aceștia sunt împiedicați să se pregătească în condiții normale din cauza distrugerii infrastructurii sportive, a strămutării sau a mobilizării în forțele armate. Criticii, inclusiv miniștrii semnatari, afirmă că „orice afirmaţie conform căreia sportul poate fi separat de politică sună fals atunci când mii de ucraineni nevinovaţi şi-au pierdut viaţa şi când sportul continuă să fie instrumentalizat de regimurile ruseşti şi belaruse”. Această declarație, prezentă în ambele surse, subliniază lipsa de coerență percepută între valorile olimpice și realitatea geopolitică actuală.
Dincolo de suspendarea finanțărilor europene, cele nouă state propun și limitarea participării organizațiilor sportive care nu respectă aceste principii la principalele foruri sportive europene și la consultările privind politicile de dezvoltare coordonate de Uniunea Europeană. Această măsură ar putea avea un impact semnificativ asupra influenței și rolului acestor organisme în definirea politicilor sportive la nivel european. De exemplu, excluderea din consultările UE ar putea marginaliza vocile acestor federații în dezbaterile privind finanțarea infrastructurii sportive, programele de schimb pentru tineri sportivi sau strategiile anti-doping, domenii în care Comisia Europeană joacă un rol activ prin diverse inițiative și fonduri anuale de zeci de milioane de euro.
Această poziție comună a statelor UE reflectă o tendință mai largă de utilizare a pârghiilor economice și politice pentru a susține valorile europene în contextul conflictelor internaționale. Similar, în 2014, după anexarea Crimeei, UE a impus sancțiuni economice Rusiei, iar diverse programe de cooperare au fost suspendate. Diferența cheie acum este că presiunea se exercită direct asupra unor organizații non-guvernamentale internaționale, nu doar asupra statelor. Conform datelor Eurostat din 2023, cheltuielile UE pentru sport și recreere au crescut constant, atingând aproximativ 1,5% din totalul cheltuielilor guvernamentale în unele state membre, ceea ce conferă o greutate financiară considerabilă apelului la tăierea finanțării. Această acțiune coordonată de statele UE este un semnal clar că principiile democratice și etice nu pot fi disociate de activitatea sportivă, mai ales când aceasta implică finanțare publică.
Decizia de a solicita retragerea finanțării UE acordate Federației Mondiale de Natație și Federației Internaționale de Gimnastică, alături de CIO și FIE, subliniază amploarea nemulțumirii. Aceste federații au fost printre primele care au ridicat interdicțiile impuse sportivilor ruși, adesea sub pretextul neutralității politice. Cu toate acestea, miniștrii semnatari resping categoric această justificare, argumentând că sportul este intrinsec legat de contextul politic și social, în special în situații de conflict armat. Ei evidențiază faptul că, în timp ce sportivii ruși și belaruși revin în competiții, sportivii ucraineni continuă să se confrunte cu provocări imense, inclusiv pierderea vieților și distrugerea bazelor de antrenament. Această discrepanță este percepută ca o nedreptate profundă și o ignorare a suferinței umane cauzate de agresiune.
De ce contează
Acest demers comun al României și al altor opt state UE este crucial deoarece marchează o escaladare a presiunii diplomatice și financiare asupra organismelor sportive internaționale. Prin amenințarea cu tăierea finanțării UE, guvernele europene demonstrează că nu vor tolera normalizarea situației Rusiei și Belarusului în sport, ignorând conflictul din Ucraina. Această inițiativă poate influența semnificativ deciziile viitoare ale CIO și ale federațiilor, afectând participarea sportivilor ruși și belaruși la evenimente majore, inclusiv Jocurile Olimpice din 2028. De asemenea, stabilește un precedent pentru modul în care UE își poate folosi pârghiile economice pentru a susține valorile sale fundamentale pe scena sportivă internațională.
Pe viitor, este de așteptat ca această inițiativă să genereze dezbateri intense în cadrul Comisiei Europene și în rândul organizațiilor sportive vizate. Reacția comisarului Glenn Micallef va fi esențială în determinarea cursului acțiunilor viitoare ale UE. Este posibil ca CIO și federațiile internaționale să încerce să își justifice deciziile sau să propună compromisuri pentru a evita pierderea finanțării europene semnificative. Întrebarea principală rămâne dacă această presiune financiară va fi suficientă pentru a determina o schimbare de politică din partea organismelor sportive, având în vedere miza politică și simbolică a participării sportivilor ruși și belaruși la competițiile internaționale.
De asemenea, va fi interesant de observat dacă alte state membre UE se vor alătura inițiativei, consolidând astfel poziția blocului comunitar.