Jurnalistul neagă identitatea franceză a jucătorilor de culoare
Radu Banciu, cunoscut pentru declarațiile sale controversate, a stârnit un nou val de critici după ce a făcut afirmații rasiste la adresa jucătorilor de culoare din naționala de fotbal a Franței, susținând că aceștia „nu sunt francezi și nu vor fi niciodată”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „iAM Banciu” de la iAMsport, miercuri, 15 iulie 2026, și vin în contextul unui scandal internațional similar, provocat de fostul premier spaniol Mariano Rajoy, care a scris, înaintea semifinalei Franța–Spania de la Campionatul Mondial din 2026, că echipa franceză are „un nivel foarte ridicat, dar fără francezi”. Atât oficiali francezi, cât și spanioli au condamnat declarația lui Rajoy drept rasistă și xenofobă, subliniind gravitatea unor astfel de afirmații.
Banciu a mers chiar mai departe, afirmând că el ar fi „mai francez” decât „foarte mulți negri din naționala Franței”. Jurnalistul și-a argumentat poziția, fără a oferi dovezi concrete, prin presupusa lipsă de cunoștințe a fotbaliștilor de culoare în ceea ce privește limba, cultura, istoria și geografia Franței. „Eu, de exemplu, sunt mai francez decât foarte mulți negri din naționala Franței. Pentru că ăia nu știu să scrie în limba franceză, nu știu să vorbească în limba franceză, nu știu cultura franceză, nu știu istoria Franței, nu știu geografia Franței. Ei nu sunt francezi”, a declarat Banciu, potrivit iAMsport.
În ciuda faptului că a admis că regulamentul permite jucătorilor să reprezinte Franța, Radu Banciu le-a negat identitatea franceză exclusiv pe baza originii părinților și a culorii pielii. „Nu poate să fie tatăl tău camerunez și mama ta algeriancă și tu să te pretinzi francez. Nu vei fi niciodată”, a afirmat jurnalistul, extinzând ulterior această teorie și asupra persoanelor de culoare din Statele Unite și America Latină. Această perspectivă ignoră secole de istorie, apartenența națională și cetățenia, confundând originea ancestrală cu identitatea națională. Potrivit Digi24, afirmațiile lui Banciu sunt contrazise de realitate, majoritatea covârșitoare a jucătorilor din lotul francez fiind născuți în Franța.
Un exemplu concret care demontează argumentația lui Banciu este cel al mijlocașului N’Golo Kanté, născut la Paris din părinți originari din Mali. Kanté are un Brevet de Technicien Supérieur (BTS) în contabilitate, o diplomă franceză de învățământ superior obținută după doi ani de studii, echivalentă nivelului Bac+2. El și-a suspendat studiile abia la vârsta de 21 de ani, când a fost promovat la prima echipă a clubului US Boulogne, conform Digi24. De asemenea, fundașul Dayot Upamecano, menționat explicit de Banciu ca fiind „numai francez nu este”, s-a născut la Évreux, în departamentul francez Eure, a crescut și s-a format fotbalistic în Franța și a reprezentat această țară la toate nivelurile de juniori, începând cu selecționata U16, înainte de a debuta la naționala de seniori.
Din cei 26 de jucători selecționați de Franța la Campionatul Mondial din 2026, toți sunt cetățeni francezi, iar 23 dintre ei sunt născuți pe teritoriul Franței. Doar trei componenți ai lotului s-au născut în afara țării, situație care, conform legislației internaționale și franceze, nu le afectează cetățenia sau dreptul de a reprezenta naționala. Această realitate statistică, citată de ambele surse, subliniază caracterul nefondat al afirmațiilor jurnalistului.
Contestarea identității franceze a jucătorilor de culoare reprezintă o temă recurentă și profund rasistă în jurul naționalei Franței, care datează de zeci de ani. Începând cu anii ’90, reprezentanți ai extremei drepte franceze au atacat în mod repetat componența multietnică a echipei, punând sub semnul întrebării patriotismul jucătorilor cu origini africane sau arabe. După câștigarea Cupei Mondiale din 1998, echipa, cunoscută prin formula „black-blanc-beur” (negri, albi și arabi), a fost celebrată ca un simbol al diversității societății franceze. Cu toate acestea, teoria conform căreia jucătorii de culoare ar fi „africani, nu francezi” a reapărut constant după fiecare succes major al echipei. Un incident recent, din 2024, a implicat Federația Franceză de Fotbal, care a depus o plângere după ce jucători ai Argentinei au fost filmați cântând un cântec considerat „rasist și discriminatoriu” care făcea referire la originile africane ale fotbaliștilor francezi, conform Digi24.
Un caz similar, menționat de iAMsport, este cel al senatoarei paraguayene Celeste Amarilla, care l-a atacat violent pe Kylian Mbappé, numindu-l „idiot” care „nici măcar nu a învățat să scrie” sau „camerunez din epoca colonială, care încearcă cu disperare să treacă drept francez”. Guvernul paraguayan a condamnat public aceste remarci, iar Mbappé însuși i-a răspuns senatoarei, numind-o „o femeie josnică și nedemnă de funcția sa” și declarând că nu va permite răspândirea urii și rasismului. Președinția franceză a confirmat sprijinul președintelui Republicii pentru Mbappé și echipa franceză în fața acestor atacuri rasiste, evidențiind solidaritatea la nivel înalt.
Radu Banciu nu este la prima implicare în controverse de acest gen. În 2017, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a amendat B1 TV cu 25.000 de lei pentru afirmații cu caracter xenofob făcute de jurnalist la adresa minorității maghiare. În 2019, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a stabilit că o comparație făcută de Banciu la adresa Serenei Williams reprezenta discriminare și încălca dreptul la demnitate, aplicându-i o amendă de 8.000 de lei, sancțiune anulată ulterior în instanță. Cel mai recent, în 2022, CNA l-a sancționat cu 10.000 de lei după ce a afirmat că majoritatea femeilor și-ar dori „să le mai și plesnești din când în când”, declarație apărată de Banciu ca fiind o formă de satiră. Aceste incidente, conform Digi24, subliniază un tipar de comportament public.
Aceste derapaje vin în contextul în care chiar postul iAMsport a fost implicat într-un scandal în martie 2026, când Florin Prunea a lansat o acuzație falsă la adresa Dianei Buzoianu, ministrul Mediului, susținând că aceasta ar fi făcut videochat înainte de a intra în politică. Informația s-a dovedit a fi falsă, iar postul și Florin Prunea și-au cerut scuze public. Diana Buzoianu a descris incidentul ca parte a unei „realități paralele” și a fost șocată de ușurința cu care pot fi propagate astfel de „fake news-uri” și „campanii coordonate”, o observație ce rezonează cu discursul discriminatoriu al lui Banciu.
De ce contează
Acest nou derapaj rasist al lui Radu Banciu nu este doar o altă controversă mediatică, ci reflectă și amplifică o problemă profundă de rasism și xenofobie în societatea românească și europeană. Prin negarea identității naționale pe criterii etnice sau de culoare a pielii, se subminează principiile incluziunii și egalității. Astfel de declarații pot alimenta discriminarea, pot incita la ură și pot legitima percepții eronate despre cetățenie și apartenență. Ele afectează coeziunea socială și contravin valorilor europene de diversitate și respect reciproc, transformând spațiul public într-un mediu ostil pentru minorități.
Acest incident subliniază necesitatea unei vigilențe constante din partea instituțiilor media și a organismelor de reglementare, cum ar fi CNA și CNCD, în combaterea discursului de ură. Deși Banciu a invocat libertatea de exprimare în trecut, cazurile anterioare arată o tendință de a depăși limitele decenței și legalității. Răspunsurile ferme ale oficialilor francezi și paraguayeni în cazul Mbappé demonstrează că astfel de afirmații nu pot fi tolerate la nivel internațional.
Rămâne de văzut dacă instituțiile românești vor reacționa la fel de prompt și eficient pentru a sancționa un discurs care, în mod repetat, propagă discriminarea și denigrarea pe criterii rasiale și etnice.