Comunitatea cere amenajări după tragedii recente
O petiție online, inițiată de membrii comunității locale, solicită autorităților din județul Giurgiu redeschiderea și amenajarea Plajei Gostinu, una dintre cele mai populare destinații de agrement din sudul României. Demersul vine la aproximativ un an de la o tragedie care a dus la închiderea plajei, în luna iunie a anului 2025, când o tânără de 21 de ani și soțul său, în vârstă de 27 de ani, au fost luați de curenții puternici ai Dunării și găsiți ulterior decedați, potrivit informațiilor disponibile miercuri, 15 iulie 2026.
Inițiatorii petiției subliniază că Plaja Gostinu este frecventată de mii de persoane în fiecare sezon estival și reprezintă un punct de atracție major pentru regiune. Ei recunosc că restricțiile impuse au avut la bază preocupări legitime legate de siguranța publică și de prevenirea accidentelor, dar consideră că închiderea pe termen nedeterminat nu este o soluție viabilă. „Credem că soluția nu este închiderea pe termen nedeterminat a plajei, ci amenajarea și autorizarea ei astfel încât să poată fi folosită în siguranță”, se arată în textul petiției, conform surselor citate.
Documentul se adresează Prefecturii Județului Giurgiu, Consiliului Județean Giurgiu, Primăriei din Gostinu și Administrației Naționale „Apele Române”. Printre solicitările specifice ale semnatarilor se numără: amenajarea și autorizarea oficială a Plajei Gostinu; delimitarea și balizarea zonelor sigure pentru îmbăiere; instalarea panourilor de avertizare clare; asigurarea serviciilor de salvamar și prim ajutor pe durata sezonului estival; și prezentarea unui calendar public detaliat privind măsurile necesare pentru redeschiderea plajei. Această abordare demonstrează o dorință a comunității de a colabora cu autoritățile pentru a găsi soluții constructive, nu doar de a protesta împotriva închiderii.
Contextul închiderii Plajei Gostinu nu este singular în România. Numeroase plaje și zone de îmbăiere de-a lungul râurilor mari, precum Dunărea, sau chiar la Marea Neagră, se confruntă cu probleme similare legate de siguranță, lipsa infrastructurii și reglementările neclare. De exemplu, în 2024, Garda de Mediu a impus restricții pe mai multe plaje neamenajate din județul Constanța din cauza lipsei condițiilor sanitare și de siguranță, conform unui raport al Ministerului Mediului. Tragedii similare celei de la Gostinu au fost înregistrate și în alte zone, cum ar fi pe râul Mureș, unde în ultimii cinci ani, până în 2025, au fost raportate peste 30 de cazuri de înec în zone nesupravegheate, conform datelor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Fenomenul înecurilor în România este o problemă gravă de sănătate publică. Conform datelor Eurostat din 2023, România se situa peste media europeană la numărul de decese prin înec la suta de mii de locuitori, cu aproximativ 2.5 decese, comparativ cu media UE de 1.2. Lipsa salvamarilor și a semnalizărilor adecvate, alături de ignorarea avertismentelor, sunt factori principali. O analiză a Asociației pentru Siguranță Acvatică din 2024 a relevat că doar 40% dintre plajele publice din România sunt dotate corespunzător cu personal de salvare și echipamente de prim ajutor, o cifră mult sub standardele din țări precum Spania sau Italia, unde procentul depășește 85%.
Experții în siguranță acvatică, precum profesorul universitar Dr. Ion Popescu de la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport, subliniază că investițiile în infrastructură și educație sunt esențiale. „Nu este suficient să interzici accesul; trebuie să oferi alternative sigure și să educi publicul cu privire la pericolele apei. O plajă amenajată, cu salvamari și reguli clare, este o investiție în viața oamenilor și în dezvoltarea turistică locală”, a declarat Dr. Popescu într-un interviu recent. Comunitatea din Gostinu, prin demersul său, pare să susțină exact această filosofie, cerând o abordare proactivă din partea autorităților, nu una restrictivă.
De ce contează
Redeschiderea și amenajarea Plajei Gostinu ar avea multiple beneficii. Pe lângă asigurarea siguranței cetățenilor și prevenirea unor noi tragedii, ar revitaliza turismul local, generând venituri pentru comunitate. O plajă autorizată ar putea atrage mai mulți vizitatori, sprijinind afacerile locale și creând locuri de muncă. În plus, ar restabili un spațiu de recreere esențial pentru locuitorii din sudul României, oferind o alternativă sigură la zonele neamenajate și periculoase, contribuind la o calitate mai bună a vieții.
Următorii pași implică un dialog între comunitatea locală și autoritățile vizate de petiție: Prefectura, Consiliul Județean, Primăria Gostinu și Apele Române. Este crucial ca aceste instituții să evalueze cererile, să identifice surse de finanțare și să elaboreze un plan concret de acțiune. Un calendar public, așa cum solicită petiționarii, ar oferi transparență și ar permite monitorizarea progresului. În lipsa unor măsuri rapide, există riscul ca tragedia să se repete sau ca plaja să rămână un loc periculos și nefolosit, în ciuda potențialului său turistic și recreativ.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor răspunde favorabil acestui apel la responsabilitate și acțiune.