Radu Banciu, vizat după afirmații despre naționala Franței
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a decis, miercuri, 15 iulie 2026, aplicarea unei somații publice companiei International Alexander Media S.R.L., operatorul serviciului media audiovizual la cerere iAMsport. Sancțiunea vine în urma unor afirmații considerate rasiste și xenofobe făcute de realizatorul Radu Banciu, în cadrul emisiunii „iAM Banciu – 13 Iulie | Primele patru favorite sunt în semifinale!”, difuzată pe platforma iAMsport. Cazul, prezentat în premieră de Mediafax, a determinat autosesizarea CNA și o analiză ulterioară a conținutului.
În ședința publică din 15 iulie 2026, membrii Consiliului au analizat raportul întocmit de Direcția Monitorizare și au constatat încălcarea articolului 51 alineatul 2 din Codul de reglementare a conținutului audiovizual. Acest articol stipulează clar că „este interzisă difuzarea în programele audiovizuale a oricăror forme de manifestări rasiste, antisemite sau xenofobe”. Decizia subliniază angajamentul CNA de a veghea la respectarea normelor etice și legale în spațiul audiovizual românesc, în special în ceea ce privește discursul discriminatoriu.
Afirmațiile controversate ale lui Radu Banciu au vizat jucătorii de origine africană din naționala de fotbal a Franței. Potrivit relatărilor Mediafax și Adevărul, realizatorul a susținut că fotbaliștii francezi ai căror părinți provin din alte state nu ar putea fi considerați francezi. „Aici ai voie să pui 11 negri într-o echipă, e legitim. Dar, pe de altă parte, într-adevăr, ei nu sunt francezi și nu vor fi niciodată. Oricât ar încerca să spele – asta e o figură de stil aici cu spălatul – să spele aparențele, nu vor reuși”, a declarat Banciu, conform ambelor surse. El a continuat, afirmând că „nu poate să fie taică-tu camerunez și maică-ta algeriancă și tu să te pretinzi francez. Nu vei fi niciodată”.
Publicația Adevărul a adăugat o altă afirmație a lui Banciu, care a intensificat criticile: „Eu, de exemplu, sunt mai francez decât foarte mulți negri din naționala Franței. Pentru că ăia nu știu să scrie în limba franceză, nu știu să vorbească în limba franceză, nu știu cultura franceză, nu știu istoria Franței, nu știu geografia Franței. Ei nu sunt francezi”. Această declarație, care pune sub semnul întrebării identitatea națională pe baza unor criterii etnice și culturale percepute, a fost considerată de CNA drept o încălcare flagrantă a normelor anti-discriminare.
Nu este primul incident de acest gen care implică platforma iAMsport. În martie 2026, Florin Prunea, fost internațional, a lansat în direct o acuzație falsă la adresa Dianei Buzoianu, ministrul Mediului, susținând că aceasta ar fi practicat videochat înainte de a intra în politică. Prunea a afirmat că informația era „100%” adevărată și s-ar fi întâmplat la Slobozia. Ulterior, iAMsport a recunoscut eroarea, iar Florin Prunea și-a cerut scuze public, explicând că a preluat informația de pe TikTok și că ar fi trebuit să specifice sursa. Ministra Buzoianu și-a exprimat șocul față de ușurința cu care se propagă astfel de „fake news-uri”, descriind incidentul drept parte a unei „realități paralele” și a unor „campanii coordonate” de manipulare.
Aceste evenimente ridică semne de întrebare asupra standardelor editoriale și a responsabilității platformelor media online. În contextul european, legislația privind discursul instigator la ură este strictă. Directiva UE 2018/1808 privind serviciile media audiovizuale (Directiva SMAV) impune statelor membre să se asigure că furnizorii de servicii media audiovizuale iau măsuri pentru a proteja publicul de discursul instigator la ură. România, prin Codul Audiovizualului, transpune aceste principii, însă aplicarea lor în mediul online, în special pe platformele la cerere, rămâne o provocare constantă. Statisticile Eurostat din 2023 indică o creștere a numărului de plângeri legate de discursul discriminatoriu în mediul online în statele membre, subliniind necesitatea unei monitorizări continue și a unor sancțiuni adecvate.
Critici la adresa implementării politicilor anti-discriminare în media românească au venit de la organizații neguvernamentale precum Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care a subliniat în rapoartele sale din 2024 și 2025 persistența stereotipurilor și a discursului instigator la ură, în special în emisiuni de tip talk-show. Aceste organizații pledează pentru o educație mediatică mai bună și pentru sancțiuni mai severe, care să descurajeze derapajele. Pe de altă parte, unii critici ai CNA susțin că instituția ar putea fi uneori prea restrictivă, invocând libertatea de exprimare. Totuși, jurisprudența CEDO a stabilit în mod repetat că libertatea de exprimare nu poate fi invocată pentru a justifica discursul de ură sau discriminarea.
Decizia CNA de a aplica o somație publică iAMsport este un semnal că instituția ia în serios protejarea spațiului public de manifestări discriminatorii, chiar și în mediul serviciilor media la cerere. Acest lucru subliniază importanța respectării normelor de etică și profesionalism în jurnalism, indiferent de platforma de difuzare. În 2025, CNA a aplicat 45 de sancțiuni pentru încălcări ale Codului Audiovizualului, dintre care 12 au vizat discursul instigator la ură, conform raportului anual al instituției. Comparativ, în 2020, numărul acestor sancțiuni era de doar 5, indicând o intensificare a problematicii și a eforturilor de reglementare.
De ce contează
Acest caz subliniază importanța vigilentei instituțiilor de reglementare precum CNA în combaterea discursului rasist și xenofob, mai ales într-un context mediatic din ce în ce mai fragmentat și digitalizat. Afirmațiile discriminatorii, chiar și în emisiuni online la cerere, pot avea un impact semnificativ asupra percepției publice și pot contribui la normalizarea prejudecăților. Sancționarea iAMsport trimite un mesaj clar către toți furnizorii de conținut media că normele etice și legale sunt obligatorii, indiferent de platformă, protejând astfel publicul de dezinformare și discursuri de ură. Aceasta contribuie la o societate mai incluzivă și la o presă responsabilă.
În viitor, se anticipează o monitorizare mai strictă a conținutului online, în special a serviciilor media audiovizuale la cerere, pe măsură ce acestea câștigă tot mai mult teren. CNA, alături de alte organisme europene, va continua să adapteze reglementările pentru a acoperi noile forme de diseminare a informației și a asigura respectarea drepturilor fundamentale. Rămâne de văzut dacă somația publică va fi suficientă pentru a determina o schimbare de atitudine la iAMsport și la realizatorii săi.
De asemenea, deschiderea unor dezbateri publice privind limitele libertății de exprimare în raport cu discursul de ură ar putea contribui la o mai bună înțelegere și aplicare a legii în contextul mediatic românesc.