Afacere "la negru" pe un teren pentru tineri
Un consilier local PNL din Sânmartin, județul Bihor, Nicolae Morna, este acuzat că a construit o minipensiune, „Vila Dyana”, pe un teren atribuit gratuit tinerilor pentru construirea unei locuințe, exploatând-o turistic de trei ani fără autorizațiile necesare și fără a plăti taxele corespunzătoare. Potrivit investigațiilor Bihoreanul, citate de mai multe publicații, imobilul a fost înregistrat oficial la Primărie abia în primăvara anului 2026, și atunci doar ca simplă locuință, nu ca unitate de cazare turistică. Morna admite că a greșit, însă atribuie vina funcționarilor Primăriei Sânmartin, conduse de edilul PSD Cristian Laza, pe care îi acuză de blocaj politic.
Această situație scoate în evidență o practică răspândită în zona Sânmartin, unde turismul clandestin a devenit un „sport național”, așa cum a fost descris de inspectorii antifraudă. Cazul consilierului Morna a generat discuții aprinse despre integritatea aleșilor locali și respectarea legii, mai ales în contextul în care județul Bihor se confruntă cu multiple scandaluri de ilegalitate, inclusiv cel legat de azilele pentru bătrâni. „Au fost ambițiile astea politice, orgoliile astea nebunești”, a declarat consilierul Morna, sugerând că ar fi fost ținta unor presiuni din partea administrației locale.
Legea 15/2003 este concepută pentru a sprijini tinerii sub 35 de ani, care nu dețin o locuință sau un teren, oferindu-le parcele în folosință gratuită din proprietatea privată a localității, strict pentru construirea unei locuințe personale. Beneficiarii au un an la dispoziție pentru a începe lucrările și sunt obligați să respecte autorizația de construire și normele de urbanism. În caz contrar, Consiliul Local ar trebui să le retragă dreptul de folosință. Abia după finalizarea locuinței, administrația poate decide vânzarea directă a terenului către proprietarul construcției. Nicolae Morna și soția sa, Diana, au depus cereri separate și au primit fiecare câte o parcelă învecinată, pe care au ridicat două construcții alipite, formând o singură vilă cu cinci camere, gândită, conform Bihoreanul, ca minipensiune.
Promovarea „Vilei Dyana” din Cordău a început pe Facebook în 2023, iar din 2024 au apărut și recenzii pe Google Maps, unde locația este prezentată ca o destinație de vacanță cu facilități hoteliere complete. În tot acest timp, în evidențele Primăriei Sânmartin, imobilul figura drept construcție nefinalizată, ceea ce a permis proprietarilor să nu plătească impozite și taxe. Abia pe 19 martie 2026, comisia de recepție a Primăriei Sânmartin a semnat actele de finalizare a lucrărilor, înregistrând clădirea ca... locuință. Această clasificare nu autorizează folosirea pentru cazare turistică, pentru care este necesară declararea activității economice, obținerea unui certificat de clasificare și respectarea cerințelor de dotare, funcționare și siguranță.
Contactat de Bihoreanul, Morna a recunoscut că a făcut modificări la proiectul inițial, adăugând lucarnă pe partea opusă și băi în fiecare cameră, aspecte care nu figurau în documentația autorizată. Aceste nereguli l-au forțat să reia de la zero proiectarea, expertizele și avizele, un proces care, susține el, a durat aproape patru ani și a costat aproximativ 6.000 de euro. Deși inițial a declarat că a făcut turism doar sporadic, „foarte, foarte rar”, Morna a menționat că acum este în curs de a intra în legalitate, având autorizarea activității turistice și documentația pentru clasificarea turistică „deja depusă”.
Confruntat cu faptul că vila a primit turiști înainte de recepția imobilului și înainte de obținerea documentelor obligatorii pentru activitatea de cazare, el a susținut că ar fi închiriat „puțin” în 2022 și „foarte, foarte rar” ulterior. Această atitudine contrastează puternic cu eforturile liderului său de partid, Ilie Bolojan, de a aduce bani la buget și de a promova legalitatea. Situația sa nu este unică în Sânmartin, unde, în ultimul an, inspectorii Direcției Regionale Antifraudă Fiscală Oradea au aplicat circa 20 de amenzi pentru activități nefiscalizate, mulți proprietari încercând acum să intre în legalitate.
Radu Ioan Igna, inspector general adjunct antifraudă la DRAF Oradea, a declarat că monitorizarea acestui sector va continua, atrăgând atenția asupra necesității intrării în legalitate. Cazul consilierului Morna este considerat a doua mare ilegalitate din Bihor, după scandalul azilelor patronate de Viorel Pașca, unde DIICOT a descoperit locații care funcționau ilegal și unde erau găzduiți 400 de pacienți. Pașca a cerut ulterior ca bolnavii să revină în centrele sale, susținând că unii sunt ținuți împotriva voinței lor.
De ce contează
Acest caz este semnificativ deoarece subliniază o problemă sistemică de nerespectare a legii de către aleșii locali și de evaziune fiscală în sectorul turistic. Atunci când un consilier local, care ar trebui să fie un exemplu de integritate și respectare a normelor, încalcă flagrant legile, se subminează încrederea publică în instituțiile statului și în clasa politică. Mai mult, utilizarea abuzivă a terenurilor destinate sprijinirii tinerilor demonstrează o deturnare a scopului social al unei legi, transformând o oportunitate publică într-un avantaj personal și o afacere ilegală, cu impact negativ asupra bugetului local prin neplata taxelor și impozitelor.
Situația consilierului Morna, alături de alte cazuri de turism clandestin și scandaluri recente din Bihor, precum cel al azilelor, arată o nevoie stringentă de control și aplicare riguroasă a legii. Rămâne de văzut dacă autoritățile locale și naționale vor lua măsuri ferme pentru a descuraja astfel de practici și pentru a asigura transparența și legalitatea în administrația publică și în sectorul economic. Pe termen scurt, este probabil ca inspectorii antifraudă să intensifice verificările, iar presiunea publică să determine o mai mare conformitate.
Pe termen lung, acest episod ar putea influența percepția publică asupra aleșilor locali și ar putea genera o cerere mai mare de responsabilitate și integritate în politică, în special înaintea viitoarelor cicluri electorale, consolidând ideea că nimeni nu este mai presus de lege.