Suspendarea contractului de muncă împiedică finalizarea anchetei
Cercetarea profesională și etică ce îl vizează pe fostul candidat la Președinția României, Călin Georgescu, angajat ca lector la Universitatea din Pitești, este blocată de peste un an și jumătate din cauza auto-suspendării acestuia din funcție. Situația, care persistă de la campania electorală din 2024 și se menține pe durata anului universitar 2025-2026, împiedică finalizarea unei sesizări depuse la Comisia de Etică, conform informațiilor obținute de News.ro de la reprezentanții Universității Pitești.
Sesizarea, înregistrată pe 5 decembrie 2024 sub Dosarul nr. 49/05.12.2024, a fost depusă de un coleg cadru didactic la Comisia de Etică a Universității din Pitești. Aceasta viza atât pozițiile publice ale lui Georgescu, considerate „extremiste și antidemocratice”, cât și aspecte legate de parcursul său profesional. Mai exact, solicitarea se referea la modul în care a obținut postul de lector universitar, la existența unui curs de pedagogie necesar activității didactice și la îndeplinirea obligațiilor privind controalele medicale și de medicina muncii. Această sesizare a fost depusă la doar zece zile după ce Călin Georgescu obținuse 22,94% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, clasându-se pe prima poziție.
Reprezentanții Universității Pitești au confirmat pentru News.ro că „în decursul anului universitar 2025 – 2026, contractul individual de muncă al domniei sale este în continuare suspendat, în conformitate cu prevederile legale aplicabile și deciziile instituționale în vigoare”. Aceștia au adăugat că „pe durata suspendării contractului individual de muncă, domnul Călin Georgescu nu a beneficiat de drepturi salariale aferente funcției didactice deținute”. Suspendarea la cerere a început pe 25 noiembrie 2024, iar activitatea sa a făcut obiectul unei cercetări care, fiind suspendat, „nu se poate finaliza”.
Călin Georgescu a început colaborarea cu Universitatea din Pitești în 2021, predând inițial în regim de plată cu ora. În 2022, a devenit lector universitar în cadrul Departamentului de Ingineria Mediului și Științe Inginerești Aplicate, obținând postul în urma unui concurs la care a fost singurul participant. Potrivit declarației sale de avere din acel an, salariul lunar aferent postului era de aproximativ 6.000 de lei. Această modalitate de angajare, prin concurs cu un singur candidat, ridică adesea semne de întrebare în mediul academic românesc, unde transparența și concurența sunt piloni esențiali ai eticii universitare. Astfel de situații pot crea percepția de concursuri „cu dedicație”, chiar dacă sunt legal constituite.
Cazul lui Georgescu este menționat, anonimizat, în Raportul anual al Comisiei de Etică Universitară referitor la situația respectării normelor de etică și deontologie universitară în cadrul Politehnicii București, sub a cărei umbrelă funcționează centrul universitar Pitești. Documentul subliniază că sesizarea vizează „comportamentul, afirmațiile și acțiunile sale reprobabile prin prisma acțiunilor sale extremiste și antidemocratice”. În contextul ascensiunii unor figuri politice controversate, mediul academic se confruntă cu provocarea de a echilibra libertatea de exprimare cu responsabilitatea socială și etica profesională, un echilibru delicat reglementat de Legea educației naționale nr. 1/2011 și de codurile de etică universitară.
Întrebat pe 15 martie 2026, la Realitatea Plus, despre sursele sale de finanțare actuale, Călin Georgescu a evitat să ofere un răspuns concret, declarând: „Dumnezeu ne ține pe toți. Și pe mine, și pe dumneavoastră, și pe cei care pun aceste întrebări, nu de dragul de a da un răspuns, ci pentru că le place bârfa. Nu sunt interesat de așa ceva, continui să spun că toate aceste răzbunări - să spun așa - ale sistemului nu-mi fac cinste în fața lui Dumnezeu”. Această replică, deși nu oferă claritate financiară, sugerează o interpretare personală a situației sale, plasând criticile într-un context de „răzbunări ale sistemului”.
News.ro a solicitat un punct de vedere și Universității Naționale de Știință și Tehnică Politehnica București, care coordonează centrul universitar Pitești, referitor la activitatea curentă a lui Călin Georgescu, însă nu a primit un răspuns până la momentul publicării materialului. Cu toate acestea, Politehnica București a emis un comunicat de presă pe 5 decembrie 2024, exact în ziua depunerii sesizării, în care a subliniat că este „o instituție academică modernă, cu o tradiție îndelungată în promovarea excelenței în educație, cercetare și inovare, bazată pe valori fundamentale precum integritatea, imparțialitatea și respectul pentru diversitate de opinii”.
Comunicatul Politehnicii a reiterat principiile autonomiei universitare și libertatea de exprimare a membrilor săi, în limitele legii și ale eticii academice, precizând că „implicarea individuală a cadrelor didactice în activități politice reprezintă un drept personal”. De asemenea, instituția a accentuat că este „apolitica și imparțială, neangajată în susținerea vreunui candidat sau a vreunei formațiuni politice”, iar orice opinii sau declarații publice făcute de membrii comunității trebuie înțelese ca fiind „strict personale, nereflectând poziția instituției, fiind separate de misiunea academică”. Această poziție reflectă efortul instituțiilor de învățământ superior de a se disocia de implicările politice ale angajaților, menținând în același timp un cadru de libertate academică, conform Articolului 31 din Constituția României privind libertatea de exprimare și autonomia universitară prevăzută de Legea nr. 1/2011.
De ce contează
Situația lui Călin Georgescu este importantă deoarece subliniază tensiunea dintre libertatea academică, implicarea politică și responsabilitatea etică în mediul universitar românesc. Blocarea cercetării profesionale din cauza suspendării contractului de muncă ridică întrebări despre eficacitatea mecanismelor de etică și deontologie, în special când persoanele vizate ocupă funcții publice sau candidează la ele. Acest caz poate crea un precedent pentru alte situații similare, afectând credibilitatea instituțiilor de învățământ superior și capacitatea lor de a aplica propriile reguli etice, esențiale pentru integritatea academică și încrederea publicului.
Pe termen scurt, blocajul actual înseamnă că aspectele semnalate în sesizare – de la calificările pedagogice la presupusele acțiuni „extremiste și antidemocratice” – rămân neclarificate, lăsând loc la interpretări și speculații. Pe termen lung, acest caz ar putea stimula o dezbatere necesară despre reglementările privind suspendarea contractelor de muncă în contextul cercetărilor etice și disciplinare în universități. Este posibil ca instituțiile de învățământ superior să reevalueze procedurile interne pentru a preveni astfel de situații în viitor, asigurând că un cadru didactic nu poate evita o anchetă prin auto-suspendare, mai ales când este vorba de acuzații grave de nerespectare a eticii academice sau de promovare a unor ideologii extremiste.
Modul în care acest caz va fi soluționat ar putea influența viitoarele politici universitare privind etica și integritatea academică în România.