Președintele Camerei de Comerț desființează reformele lui Bolojan
Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), a criticat vehement mandatul fostului premier demis, Ilie Bolojan, afirmând că așa-zisele sale reforme au fost ineficiente și că situația economică a României s-a îmbunătățit după plecarea sa. Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterilor privind stabilitatea economică și riscul retrogradării ratingului de țară, subiect de maxim interes pentru mediul de afaceri românesc. „Foarte mulţi agenţi economici mi-au spus câteodată: «Dom’le, parcă e mai bine fără guvern». Plăţile sunt făcute, nu sunt stopate. Nu s-a întâmplat că, vezi Doamne, nu avem guvern legitim şi s-au blocat lucrurile. Ele merg oarecum înainte”, a declarat Mihai Daraban în emisiunea „Puterea Știrilor”.
Daraban a descris imaginea publică a lui Bolojan ca fiind una de „om foarte serios, foarte dedicat jobului, un bun cunoscător al tuturor problemelor”, dar a subliniat că această percepție este „falsă” și „nu cred că este întru totul reală”. Președintele CCIR a contestat ideea că Bolojan ar fi realizat reforme adevărate, susținând că măsurile sale s-au limitat la tăieri de personal, nu la restructurări instituționale. „Este o imagine falsă, pentru că domnul Bolojan n-a făcut nicio reformă. Ştiţi cum e? Ca să închizi lumina şi să vezi că nu se mai învârte contorul nu-ţi trebuie mai mult de patru clase primare. E simplu”, a afirmat Daraban, comparând acțiunile lui Bolojan cu o simplă oprire a cheltuielilor, fără o viziune strategică.
Critica a vizat și modul în care au fost gestionate resursele umane, Daraban avertizând că multe dintre persoanele concediate în timpul mandatului Bolojan vor câștiga în instanță. „Care e reforma? Am văzut că s-a schimbat ceva în domeniul administrativ? Am văzut că s-au schimbat nişte oameni care au fost daţi afară. O să vedeţi că vor câştiga în instanţă. Ca să faci o reformă trebuie să dispară instituţii, nu îl dai afară pe unul şi pe altul”, a susținut președintele CCIR, accentuând că o reformă autentică implică desființarea instituțiilor redundante, nu doar înlocuirea personalului.
În ceea ce privește stimularea economiei, Daraban a amintit că singurele „măsuri” concrete implementate de guvernul Bolojan au fost majorarea TVA-ului la 21% și creșterea taxelor și impozitelor locale. El a respins ideea unor „pachete de relansare” economice, calificându-le drept „virtuale” și nerealizate. „Care pachete de relansare? Ele sunt virtuale. Le aşteptam cu toţii. În sfârşit, dăm vina pe criză că n-au mai apărut. Dar, în afară de majorarea TVA cu 2% şi de mărirea taxelor şi impozitelor locale, hai să fim realişti”, a punctat președintele CCIR, sugerând o lipsă de inițiative economice concrete din partea fostului executiv.
Aceste declarații vin într-un moment de incertitudine economică pentru România, marcat de discuțiile privind riscul retrogradării ratingului de țară la categoria „junk” (nerecomandat investițiilor). Pe 31 iulie, agenția de rating Fitch va decide dacă menține calificativul actual BBB- sau îl va reduce. O retrogradare ar însemna o creștere a dobânzilor la creditări și, implicit, o scumpire a banilor pentru România, cu efecte negative clare asupra economiei și investițiilor. „Dacă am fi retrogradaţi, lucrurile sunt foarte delicate, foarte dure. Cresc dobânzile la creditări, banii devin foarte scumpi. Efectele sunt negative, clar. Nu pot să remarc vreun punct pozitiv”, a explicat Daraban.
Cu toate acestea, Mihai Daraban a exprimat un optimism moderat cu privire la perspectiva retrogradării, argumentând că deficitul bugetar s-a diminuat, ceea ce ar putea atenua riscul. „Eu nu cred că vom fi retrogradaţi, pentru că deficitul s-a diminuat. Dar atmosfera, în general, în jurul acestui subiect este destul de inflamată, iar semnalele pe care noi le trimitem contează foarte mult. Când spun «noi», mă refer la toţi, nu neapărat doar la mediul de afaceri”, a subliniat el. Această poziție contrastează cu îngrijorările generale din spațiul public, unde blocajul politic actual alimentează speculațiile privind o posibilă decizie negativă a agențiilor de rating. Evaluarea Fitch este urmărită atent de investitori și va avea un impact semnificativ asupra costurilor de finanțare ale României pe piețele internaționale, aspect crucial pentru orice guvern.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se află într-o poziție fragilă în ceea ce privește stabilitatea fiscală și politică. Deși deficitul bugetar a fost o preocupare constantă, eforturile de consolidare fiscală au fost adesea inconsistente. De exemplu, în 2023, deficitul României a depășit ținta asumată, iar Comisia Europeană a avertizat în repetate rânduri asupra necesității unor reforme structurale. O reformă administrativă adevărată, așa cum o vizează Daraban, ar implica reducerea birocrației și eficientizarea cheltuielilor publice, nu doar tăieri superficiale de personal care pot genera costuri suplimentare prin litigii. Experiența altor state membre, precum Lituania sau Estonia, arată că reformele administrative profunde, bazate pe digitalizare și o restructurare inteligentă a instituțiilor, pot duce la o creștere economică sustenabilă și la o mai bună gestionare a finanțelor publice.
Criticile aduse de președintele CCIR reflectă o frustrare larg răspândită în mediul de afaceri românesc față de lipsa de predictibilitate și de reforme coerente. Mulți antreprenori se confruntă cu un cadru fiscal instabil și cu o birocrație excesivă, factori care descurajează investițiile și inovația. Sondajul Gândul, care întreabă dacă alegerile anticipate sunt cea mai bună soluție pentru a ieși din criza politică, subliniază incertitudinea și căutarea de soluții rapide, deși, istoric vorbind, instabilitatea politică a generat adesea întârzieri în implementarea reformelor esențiale.
Retrogradarea la categoria „junk” ar putea avea consecințe grave pentru economia românească. Pe lângă creșterea costurilor de împrumut pentru stat, ar afecta și capacitatea companiilor românești de a accesa finanțare, implicit reducând investițiile private și crearea de locuri de muncă. În plus, percepția negativă asupra solvabilității României ar putea descuraja investitorii străini direcți, esențiali pentru dezvoltarea pe termen lung. Un exemplu relevant este Grecia, care, după retrogradarea în categoria „junk” în timpul crizei datoriilor suverane din 2010-2012, s-a confruntat cu ani de austeritate severă și o recuperare economică lentă. Deși situația României nu este comparabilă cu cea a Greciei din acea perioadă, riscul unei spirale negative este real și trebuie tratat cu maximă seriozitate de către decidenții politici.
De ce contează
Declarațiile președintelui CCIR sunt relevante pentru că ele reflectă percepția mediului de afaceri asupra stabilității economice și a eficienței guvernării. Criticile aduse mandatului lui Ilie Bolojan, în special cele legate de lipsa reformelor structurale și de impactul negativ al măsurilor fiscale, subliniază nevoia unor politici economice coerente și predictibile. Riscul retrogradării ratingului de țară este o amenințare serioasă, care ar putea scumpire semnificativ finanțarea României și ar descuraja investițiile, afectând direct bunăstarea cetățenilor și dezvoltarea companiilor. Un guvern stabil și măsuri economice bine fundamentate sunt cruciale pentru a evita acest scenariu.
În concluzie, viitoarea decizie a agenției Fitch pe 31 iulie va fi un barometru important pentru încrederea investitorilor în economia românească. Indiferent de rezultat, este clar că România are nevoie de o strategie economică pe termen lung, care să depășească soluțiile ad-hoc și să vizeze reforme structurale profunde. Dialogul dintre mediul de afaceri și clasa politică, așa cum este exemplificat de declarațiile lui Mihai Daraban, este esențial pentru identificarea și implementarea acestor soluții. Rămâne de văzut dacă viitorul guvern, oricare ar fi acesta, va reuși să adreseze aceste preocupări și să consolideze poziția economică a României într-un context internațional volatil.
Întrebarea dacă „parcă e mai bine fără guvern” rămâne, o reflecție amară asupra eficienței guvernamentale recente.