Avertisment sever de la prim-viceguvernatorul Băncii Naționale
Bnr: modelul reprezintă subiectul principal al acestui articol. Reducerea deficitului structural nu mai reprezintă o alegere, ci o condiție esențială pentru stabilitatea economică a României, a avertizat miercuri, 15 iulie 2026, Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). Declarația a fost făcută în cadrul lansării unei noi ediții a Cartei Albe a IMM-urilor, eveniment organizat la sediul BNR de Confederația Patronală IMM România. Oficialul BNR a subliniat că ajustarea finanțelor publice este crucială pentru menținerea încrederii investitorilor, stabilitatea cursului de schimb și reducerea costurilor de finanțare ale întregii economii.
Potrivit lui Badea, citat de AGERPRES și HotNews, România se află într-un "proces amplu și strict de ajustare a finanțelor publice", iar spațiul de manevră pentru noi facilități fiscale sau subvenții directe este "practic, foarte limitat". El a explicat că "serviciul datoriei publice și angajamentele de consolidare fiscală limitează sever alocările bugetare, iar facilitățile trebuie să fie foarte bine analizate și calibrate și trebuie să permită obținerea de efecte economice vizibile și cuantificabile". Această poziție fermă subliniază presiunea fiscală sub care se află bugetul de stat, necesitatea unor măsuri de austeritate și o prioritizare riguroasă a cheltuielilor.
Prim-viceguvernatorul BNR a remarcat că, deși România a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri economice din regiune în ultimii aproape 20 de ani, această evoluție a fost însoțită de acumularea unor dezechilibre macroeconomice, concretizate în "cronicizarea deficitelor gemene" (bugetar și de cont curent). Datele prezentate arată o creștere spectaculoasă a PIB-ului pe locuitor, exprimat la paritatea puterii de cumpărare (PPS), de la aproximativ 10.800 de euro în 2007 la aproape 31.000 de euro în 2024. În aceeași perioadă, media Uniunii Europene a urcat de la 24.700 de euro la 39.700 de euro.
"Am avansat, așadar, într-un ritm considerabil mai rapid decât media Uniunii, astfel că de la doar 44% din media europeană în 2007, am ajuns la aproximativ 79% în 2024", a declarat Leonardo Badea. Această performanță, la care sectorul IMM-urilor a avut o contribuție esențială, plasează totuși România abia pe locul 18 între cele 27 de state membre. Acest lucru indică faptul că "drumul convergenței nu este încheiat, iar etapele pe care le avem de parcurs în continuare sunt semnificativ mai dificile", o realitate ce necesită o abordare economică revizuită.
Analiza BNR, prin vocea prim-viceguvernatorului, indică faptul că "modelul acesta economic își epuizează resursele". Explicația constă nu doar în necesitatea României, similar altor economii emergente, de a găsi soluții diferite pentru a evita "capcana venitului mediu" și a menține ritmul convergenței, ci și în contextul global "complet diferit și considerabil mai dinamic". Perioada de după criza financiară globală a oferit condiții excepționale, greu de repetat, precum o datorie publică redusă, dobânzi minime istorice, costuri mici ale forței de muncă și un flux consistent de investiții străine și fonduri europene. Aceste avantaje, în opinia lui Badea, nu mai există.
"Este puțin probabil ca datoria publică să revină la nivelurile de atunci, întrucât dobânzile nu mai sunt la minime istorice, inflația este alimentată de o succesiune de șocuri de ofertă, iar avantajul costurilor salariale reduse s-a diminuat considerabil", a precizat oficialul BNR. Acest lucru subliniază o schimbare fundamentală a paradigmei economice, unde vechile motoare de creștere nu mai sunt la fel de eficiente. În acest context, BNR consideră că sporirea productivității va deveni principalul factor care poate susține dezvoltarea economică pe termen lung. "Cel puțin, pentru un timp îndelungat, nu ne vom mai putea baza pe aceleași surse de creștere economică ca în perioada trecută", a avertizat Badea, subliniind că "o condiție esențială pentru creșterea economică este ca productivitatea să sporească".
Carta Albă a IMM-urilor, lansată miercuri, a fost realizată în prima parte a anului 2026 pe baza unui eșantion de aproximativ 1.800 de întreprinderi mici și mijlocii din toate județele și domeniile de activitate. Documentul oferă o radiografie detaliată a mediului antreprenorial autohton, analizând teme precum finanțarea afacerilor, accesarea fondurilor europene și politicile de personal. Această inițiativă a Confederației Patronale IMM România, susținută de BNR, oferă o perspectivă valoroasă asupra provocărilor și oportunităților cu care se confruntă motorul economiei românești și indică direcțiile strategice necesare pentru viitor.
De ce contează
Avertismentul BNR este crucial pentru viitorul economic al României, semnalând că o abordare pasivă față de deficitul structural și dependența de vechile modele de creștere nu mai sunt sustenabile. Reducerea deficitului nu este doar o cerință a instituțiilor europene, ci o necesitate internă pentru a evita o criză financiară, a menține stabilitatea monedei naționale și a reduce povara costurilor de finanțare pentru stat și mediul de afaceri. Fără o creștere a productivității și o restructurare a economiei, România riscă să stagneze în "capcana venitului mediu", afectând direct nivelul de trai al cetățenilor și capacitatea de dezvoltare a companiilor.
În concluzie, declarațiile prim-viceguvernatorului BNR trasează o foaie de parcurs clară pentru politica economică a României. Este necesară o consolidare fiscală riguroasă, o reorientare către investiții în productivitate și o gestionare prudentă a resurselor. Întrebarea fundamentală rămâne dacă guvernul și actorii economici vor reuși să implementeze reformele necesare într-un context internațional volatil și cu presiuni sociale interne.
Succesul acestor eforturi va depinde de capacitatea de a găsi soluții inovatoare pentru atragerea capitalului, stimularea inovației și îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri, care sunt pilonul economiei românești.